ICCJ. Decizia nr. 1686/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1686/2008
Dosar nr. 163/2/2008
Şedinţa publică din 14 mai 2008
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin sentinţa penală nr. 13 din 21 ianuarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondată, plângerea petentului T.N., formulată împotriva rezoluţiei nr. 449/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Instanţa a reţinut că petiţionarul T.N. a formulat plângere la parchet împotriva judecătorilor A.P., V.A. şi D.T. de la Tribunalul Bucureşti sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), constând în aceea că, fiind investiţi cu soluţionarea cererii sale de recuzare, au hotărât anularea acesteia ca netimbrată şi l-au amendat cu 700 lei pentru formularea cu rea credinţă a cererii de recuzare.
Prin rezoluţia nr. 449/P/2007 din 22 mai 2007, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti urmare actelor premergătoare efectuate în cauză, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistraţii judecători, constatând că fapta nu există.
S-a constatat de către procuror că cenzurarea hotărârilor judecătoreşti se poate realiza numai prin mijlocirea căilor legale de atac, orice altă modalitate, inclusiv efectuarea unor cercetări de către Ministerul Public, reprezentând o inadmisibilă încălcare a principiului independenţei puterii judecătoreşti.
Plângerea petiţionarului împotriva acestei soluţii a fost respinsă prin rezoluţia nr. 1979/II/2/2007 din 17 decembrie 2007 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Petiţionarul a formulat plângerea, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., la judecătorul Curţii de Apel Bucureşti care, aşa cum s-a arătat, a respins-o ca nefondată.
Instanţa a reţinut ca întemeiată motivarea soluţiei de neurmărire, neexistând indicii de săvârşire a infracţiunii imputate judecătorilor reclamaţi.
Împotriva acestei hotărâri, petiţionarul T.N. a declarat recurs, solicitând anularea amenzii judiciare aplicate.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele, în raport de dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul nu este fondat.
Judecătorii A.P., V.A. şi D.T. au format completul de judecată în dosarul nr. 33693/3/2006 în care prin încheierea din 16 aprilie 2007 au anulat, ca netimbrată, cererea de recuzare a unui judecător, formulată de petentul T.N., aplicându-i acestuia din urmă, în temeiul art. 1081 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., amenda judiciară în sumă de 700 lei pentru formularea cu rea credinţă a cererii.
Soluţia de amendare a petiţionarului, considerată de acesta ca fiind o măsură abuzivă, îşi are suportul în dispoziţiile legale şi este un act de judecată, ce poate fi supus controlului judiciar numai prin căile de atac prevăzute de lege.
Nici din plângerea petiţionarului, nici din vreo împrejurare nu rezultă indicii privind săvârşirea vreunei infracţiuni de către magistraţii în cauză sau în legătură cu cauza.
Faţă de cele de preced, recursul petiţionarului T.N. urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul T.N. împotriva sentinţei penale nr. 13 din 21 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul petiţionar la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1682/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1714/2008. Penal. Lipsirea de libertate în... → |
|---|
