ICCJ. Decizia nr. 1702/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Decizia nr. 1702/2008
Dosar nr. 65/32/200.
Şedinţa publică din 15 mai 2008
Asupra recursului de faţă.
în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin rezoluţia nr. 245/P/2007 din 26 noiembrie 2007, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) şi art. 10 lit. a) şi lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de P.G., avocat în Baroul Neamţ, pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 şi art. 259 C. Pen.
Pentru a dispune în acest sens, procurorul a reţinut că P.G. este vecin cu numiţii O.N., O.J., S.I. şi S.V., de circa 10 ani existând între aceştia mai multe litigii civile.
Pe de o parte, în litigiile civile, intimatul a efectuat acte specifice dreptului la apărare, iar pe de altă parte, formularea unor plângeri, acţiuni, cereri etc. pentru persoanele care i-au solicitat aceasta (F.V. şi A.I.) nu realizează elementele constitutive ale denunţării calomnioase şi nici nu pot fi considerate acte de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Prin rezoluţia nr. 891/II/2/2007 din data de 14 ianuarie 2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a respins ca neîntemeiată plângerea petiţionarului O.N. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale.
În temeiul art. 278/1 C. proc. pen., petiţionarul s-a adresat instanţei competente.
Prin sentinţa penală nr. 33 din 6 martie 2008, Curtea de Apel Bacău a respins ca nefondată plângerea petiţionarului formulată împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale.
Împotriva sentinţei petiţionarul a declarat prezentul recurs.
Petiţionarul nu s-a prezentat la judecarea recursului şi nu a depus motive scrise de recurs.
Pentru termenul de astăzi, petiţionarul a transmis prin serviciul poştal un înscris intitulat „concluzii scrise" în care nu menţionează motive concrete de recurs, exprimându-şi opinii personale şi susţinând că „...Parchetul, prin comportamentul său, sprijină activitatea infracţională a d-lui avocat P.G. ..." şi că „ ... se refuză categoric orice procedură probatorie ... cerută de subsemnatul ..."(fil.6).
Recursul nu este fondat.
În lipsa unor motive concrete de recurs ale petiţionarului (critici concrete aduse hotărârii atacate), Înalta Curte, examinând cauza din oficiu, potrivit art. 385/6 alin. (3) şi art. 385/9 alin. (3) C. proc. pen. constată că sentinţa recurată, precum şi rezoluţiile procurorului, sunt legale şi temeinice.
Pentru soluţionarea plângerii penale formulată de petiţionar, procurorul a efectuat, potrivit art. 224 C. proc. pen., actele premergătoare necesare în vederea stabilirii eventualei existenţe a unui caz prevăzut de art. 10 C. proc. pen., caz care, în conformitate cu dispoziţiile art. 228 alin. (1) C. proc. pen., ar fi împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale.
Aceste acte premergătoare âu relevat existenţa cazurilor prevăzute de art. 10 lit. a) şi d) C. proc. pen., ceea ce a impus legal soluţia neînceperii urmăririi penale faţă de persoana reclamată organelor judiciare.
Numitul P.G., în calitate de avocat, a efectuat acte specifice dreptului la apărare (formularea unor cereri, plângeri, acţiuni pentru persoanele cărora Ie-a asigurat asistenţa juridică), nerezultând indicii potrivit cărora s-ar fi înţeles cu alte persoane să săvârşească infracţiuni (persoanele cărora le-a asigurat asistenţa juridică ori experţi care au efectuat diferite rapoarte de expertiză în cauzele civile).
Aşa cum s-a menţionat şi în rezoluţia procurorului general, dacă actele premergătoare efectuate nu relevă indicii ale săvârşirii infracţiunilor reclamate ci, dimpotrivă, relevă existenţa unora dintre cazurile prevăzute de art. 10 C. proc. pen., nu este obligatorie administrarea probelor solicitate de petiţionar.
Aceste consideraţii se regăsesc, în esenţă, şi în motivarea sentinţei recurate.
Faţă de cele reţinute, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul petiţionarului.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul O.N. împotriva sentinţei penale nr. 33 din 06 martie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar ia plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1672/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1706/2008. Penal → |
|---|
