ICCJ. Decizia nr. 2138/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2138/2008
Dosar nr. 42/32/2008
Şedinţa publică din 12 iunie 2008
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia nr. 504/P/2007 din 19 noiembrie 2007, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, a dispus - în temeiul art. 228 alin. (6) combinat cu art. 10 lit. a) C. proc. pen. -neînceperea urmăririi penale faţă de judecător B.M.G., de la Judecătoria Bacău, pentru faptele prevăzute de art. 246 şi art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP)
Pentru a dispune în acest sens, procurorul a reţinut următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 1 octombrie 2007, sub numărul 504/P/2007, numitul C.N.D., a reclamat că B.M.G., judecător la Judecătoria Bacău, ar fi comis fapte de natură penală în legătură cu soluţionarea dosarului civil nr. 6308/180/2007 al Judecătoriei Bacău, în care a fost pronunţată sentinţa civilă nr. 5204 din 17 august 2007.
Petiţionarul susţine că judecătorul B.M.G. nu a ţinut cont, în soluţionarea cauzei, de două procuri speciale cu nr. 1980 din 26 august 2005 şi nr. 1407 din 30 iulie 2007, prin care era mandatat de reclamanta D.E., soacra acestuia, să-i reprezinte interesele în legătură cu dreptul de proprietate al acesteia pentru suprafaţa de 10.000 mp, teren situat la ieşirea din municipiul Bacău, la punctul "La Fodor", inclusiv să-i reprezinte interesele în faţa instanţelor judecătoreşti de orice grad. De asemenea, mai susţine că, deşi nu a vorbit defel în instanţă, acelaşi judecător, în încheierea din 15 august 2006, a reţinut împrejurări nereale, respectiv: " ... reclamantul, prin reprezentant, arată că nu înţelege să-şi modifice acţiunea având în vedere că din actele depuse la dosar, reiese că acţiunea a fost formulată de D.E. ...".
Petiţionarul mai susţine că judecata a avut loc la data de 15 august 2007, în şedinţă publică, şi nu la data de 17 august 2007 când, prezentându-se la registratura Judecătoriei Bacău, a constatat că hotărârea nu era trecută în condică, şi nici în zilele următoare.
Din examinarea actelor premergătoare efectuate: plângerea petentului C.D. din 1 octombrie 2007 şi actele anexate la aceasta, adresele nr. 504/P/2007 din 29 octombrie 2007 către Tribunalul Bacău şi nr. 504/P/2007 din 5 noiembrie 2007 către Judecătoria Bacău, procesul-verbal de studiere a dosarului nr. 6308/180/2007 al Judecătoriei Bacău şi dosarul cu acelaşi număr al Tribunalului Bacău, nota explicativă dată de judecător B.M.G., se reţin următoarele:
Prin acţiunea din 6 iunie 2007, înregistrată la Judecătoria Bacău sub nr. de dosar 6308/180/2007, reclamantul C.N.D., în baza procurii speciale nr. 1980 din 26 august 2005 dată de D.E., soacra acestuia, a chemat în judecată firma SC B.R.C. SRL Sibiu, care să fie obligată, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să sisteze lucrările de pe terenul (tarlaua 68 din mun. Bacău) în mijlocul căruia se afla şi suprafaţa de 10.000 mp teren pe care reclamantul o revendică, fiind în litigiu cu Primăria Municipiului Bacău.
Pentru retrocedarea acestei suprafeţe, reclamanta D.E. a formulat acţiune în dosarul nr. 2062/180/2007 al Judecătoriei Bacău, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 3418 din 16 mai 2007. Prin această hotărâre s-a admis acţiunea reclamantei şi a fost obligată Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 să soluţioneze cererea formulată de reclamantă, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 1 ha teren şi care a fost înregistrată la această instituţie la nr. 31292/2005. S-a respins ca prematură cererea de obligare a Comisiei locale Bacău de întocmire a documentaţiei pentru eliberarea titlului de proprietate şi, ca nefondată, cererea reclamantei de obligare a Comisiei judeţene de validare a cererii de reconstituire.
Prin sentinţa civilă nr. 508 din 11 septembrie 2006, Tribunalul Bacău a admis contestaţia formulată de contestatorul reclamant C.N.D. din Bacău, în contradictoriu cu pârâtul intimat primarul mun. Bacău, care a fost obligat să răspundă contestatorului, în termen legal, la toate cererile înregistrate la sediul acestei instituţii.
Prin sentinţa nr. 2 din 7 februarie 2007, Tribunalul Bacău a admis acţiunea reclamantului C.N.D., în contradictoriu cu primarul Mun. Bacău şi a aplicat primarului o amendă de 20 % din salariul minim brut pe economie, pe zi întârziere, până la data când va executa sentinţa civilă nr. 508 din 11 septembrie 2006 a Tribunalului Bacău.
Reclamantul C.N.D. s-a adresat Inspectoratului de Stat în Construcţii - Inspectoratul Teritorial Bacău, de unde a primit răspuns că situaţia juridică a terenului revendicat urmează a fi rezolvată de Primăria Mun. Bacău, iar intimatul SC B.R.C. SRL Sibiu a fost amendat pentru edificarea de construcţii pe acest teren, fără autorizare.
Revenind la acţiunea formulată în dosarul nr. 6308/180/2007 al Judecătoriei Bacău, s-a constatat că ambele procuri sunt de reprezentare în faţa instanţelor de judecată şi numai ultima procură se referă la reprezentarea intereselor numitei D.E. în dosarul menţionat anterior. La termenul din 15 august 2007, preşedintele completului de judecată - judecător B.M.G., după efectuarea referatului cauzei de către grefier, a pus în discuţia părţilor excepţia invocată de pârâtă " ... lipsa calităţii procesual active a reclamantului ...". Apărătorul reclamantului a arătat că "... nu înţelege să-şi modifice acţiunea, având în vedere că din actele depuse la dosar, reiese că acţiunea a fost formulată de D.E. ...".
Din acelaşi dosar rezultă că şedinţa de judecată s-a desfăşurat în şedinţă publică la data de 15 august 2007, iar pronunţarea a fost amânată pentru data de 17 august 2007, dată pentru care, potrivit încheierii din 15 august 2007, instanţa a obligat părţile să depună concluzii scrise), şi la care a fost pronunţată sentinţa civilă nr. 5204/180/2007, prin care s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi s-a respins cererea de ordonanţă preşedinţială privind sistarea de lucrări, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă. Hotărârea a fost pronunţată în şedinţă publică şi comunicată reclamantului la data de 22 august 2007 (fil. 94) înlăuntrul termenului de recurs de 5 zile de la pronunţare.
Recursul declarat de petent împotriva acestei hotărâri a fost constatat nul prin Decizia civilă nr. 932 din 2 octombrie 2007 a Tribunalului Bacău, pentru că nu a fost motivat în termenul prevăzut de lege.
Or, reţine în final procurorul, hotărârile pronunţate de judecători sunt supuse doar căilor de atac prevăzute de lege. în acest sens, sunt dispoziţiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 şi art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora nu pot fi puse în discuţie hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor de atac ordinare, precum şi dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată.
Prin rezoluţia nr. 849/ll/2/2007 din 28 decembrie 2007, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petiţionar împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale.
În temeiul art. 278/1 C. proc. pen., petiţionarul a formulat plângere la instanţa competentă.
Curtea de Apel Bacău, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 20 din 14 februarie 2008, a respins ca nefondată plângerea petiţionarului.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanţă a reţinut că actele premergătoare nu au relevat indicii ale săvârşirii unor fapte penale de către judecătorul reclamat şi că nu poate constitui faptă penală, şi implicit angajată răspunderea penală a unui magistrat, activitatea desfăşurată cu prilejul îndeplinirii unor acte sau măsuri, efectuată în exercitarea întocmai a funcţiei sau cu ocazia pronunţării unei hotărâri.
Împotriva sentinţei petiţionarul a declarat prezentul recurs.
În motivele scrise de recurs, se menţionează că instanţa nu a ţinut cont de probele administrate (fil. 2) şi se reiterează acuzaţiile aduse judecătorului (fil. 7-11). De asemenea, este criticată schimbarea judecătorului care a soluţionat plângerea în primă instanţă.
Recursul nu este fondat.
Petiţionarul a fost prezent în faţa instanţei de fond, la primul termen (încheierea din 31 ianuarie 2008 - fil. 32), însă nu s-a mai prezentat ulterior, la termenul din 14 februarie 2008, când s-a judecat pe fond plângerea, pentru respectivul termen depunând la dosar o cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa (fil.36) şi depunând concluzii scrise (fil.36-38).
Prezent la instanţa de recurs, la termenul din 15 mai 2008, recurentul a solicitat amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător (fil. 73). Pentru acest termen (12 iunie 2008), recurentul nu s-a mai prezentat, depunând la dosar, prin serviciul poştal, un înscris prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă (fil.75).
Critica referitoare la schimbarea judecătorului care a soluţionat plângerea nu este întemeiată.
Din examinarea dispoziţiilor art. 292 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., rezultă că atunci când nu este posibilă menţinerea continuităţii completului de judecată, acesta se poate schimba până la începerea dezbaterilor.
Or, din actele dosarului rezultă că dezbaterile au avut loc în fata judecătorului care, în aceeaşi zi, a pronunţat sentinţa recurată.
În lipsa unor motive concrete de recurs referitoare la sentinţa atacată, înalta Curte constată, procedând la examinarea din oficiu, că atât sentinţa primei instanţe, cât şi rezoluţiile procurorului, sunt legale şi temeinice, fiind adoptate cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.
Astfel, procurorul - în vederea soluţionării plângerii penale a petiţionarului - a efectuat, potrivit art. 224 C. proc. pen., acte premergătoare (fil. 13-53) care nu au relevat indiciile faptelor penale pretins a fi fost săvârşite de judecător în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nefiind întemeiată critica petiţionarului potrivit căreia nu au administrate probele necesare, ori că acestea nu ar fi fost examinate de prima instanţă (partea expozitivă a sentinţei având 5 pagini şi făcând ample referiri la actele premergătoare efectuate - pag. 2-6 a sentinţei).
În aceste condiţii, prin respectarea dispoziţiilor art. 228 C. proc. pen., procurorul a dispus soluţia neînceperii urmăririi penale faţă de judecător ca urmare a incidenţei unuia din cazurile prevăzute de art. 10 C. proc. pen.
Criticile aduse actelor şi măsurilor dispuse de judecător, inclusiv celor dispuse prin sentinţe civile, pot fi valorificate, potrivit legii, prin exercitarea căilor de atac prevăzute de Codul de procedură civilă.
Aşa cum rezultă din Decizia civilă nr. 932/R din 2 octombrie 2007 a Tribunalului Bacău, secţia civilă, împotriva sentinţei civile nr. 5204/2007 a Judecătoriei Bacău, numitul C.N.D. a declarat recurs în termen legal (pag. 2 a deciziei), însă nu l-a motivat în termenul prevăzut de lege (pag. 2 a deciziei), ceea ce a condus la constatarea nulităţii recursului (pag. 3 a deciziei). În această situaţie, instanţa de drept penal nu poate proceda la examinarea legalităţii şi temeiniciei unei sentinţe civile, nu se poate pronunţa asupra aspectelor de drept civil - substanţial şi procesual - în sensul celor menţionate de petiţionar.
De altfel, chiar din partea introductivă a deciziei civile nr. 932/R din 2 octombrie 2007, rezultă că numitul C.N.D. a precizat, personal, că judecarea ordonanţei a avut loc la data de 15 august 2007, instanţa amânând pronunţarea hotărârii pentru data de 17 august 2007 (pag. 1 a deciziei).
Faţă de cele reţinute, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul petiţionarului.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
De asemenea, potrivit art. 193 alin. (6) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata către intimat a cheltuielilor judiciare în cuantum de 2.000 lei (fil.77-78).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul C.D. împotriva sentinţei penale nr. 20 din 14 februarie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat şi 2000 lei către intimatul B.M.G.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2104/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2150/2008. Penal → |
|---|
