ICCJ. Decizia nr. 2183/2008. Penal. Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2183/2008
Dosar nr. 5012/1/2008
Şedinţa publică din 17 iunie 2008
Deliberând asupra recursului persoanei solicitate pe baza lucrărilor şi materialului din dosar a pronunţat următoarea decizie.
1. Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 6 iunie 2008, Curtea de Apel Suceava, în baza art. 89 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a dispus arestarea în calitate de persoană solicitată pe durata de 30 zile începând de la 6 iunie 2008 şi până la 5 iulie 2008, inclusiv, a numitului N.S., împotriva căruia s-a emis la 5 septembrie 2007 mandat european de arestare de Procuratura Frankfurt (oder), sucursala Eberswalde - Germania (astfel cum a fost modificat ulterior prin hotărârea din 5 iunie 2008 a Judecătoriei Eberswalde dată în dosar nr. 212/Js 13280/05).
Potrivit art. 90 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a fixat termen în vederea audierii persoanei solicitate, la data de 7 iunie 2008, ora 13,00, cu citarea sa în Arestul I.P.J. Suceava şi încunoştiinţare privind desemnarea unui apărător din oficiu (dată la care se va solicita în regim de urgenţă şi cazierul judiciar al acesteia de la I.P.J. Suceava).
S-a dispus înştiinţarea autorităţii solicitante asupra măsurii dispuse în cauză.
Onorariul apărător din oficiu în sumă de 40 lei s-a dispus a fi achitat din fondurile Ministerului Justiţie, rămânând în sarcina statului.
Hotărând astfel, prima instanţă a reţinut că prin adresa nr. 14.2/2 – 708/07 – 421-2 din 2 iunie 2008 Biroul de Justiţie al Landului Brandenburg, prin interpol, a transmis acesteia mandatul european de arestare emis la data de 5 septembrie 2007 de către Procuratura Frankfurt (Oder), sucursala Eberswalde – Germania, în dosar nr. 212 Js 13280/05 împotriva lui N.S., alias O.S., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 249 alin. (1), art. 250 alin. (1) nr. 2, art. 25 alin. (2), art. 53 C. pen. german, ca autoritate judiciară competentă de executare.
Întrucât în adresele de înaintare, cât şi în mandatul european de arestare se făcea referire la două persoane, respectiv N.S. şi O.S., în baza art. 881 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 modificată s-au solicitat autorităţii judiciare emitente relaţii suplimentare cu privire la care din aceste două persoane se solicită punerea în executare a mandatului european de arestare, cât şi adresa de domiciliu sau locul unde poate fi identificată pe teritoriul României.
Ca urmare a relaţiilor suplimentare solicitate, la data de 6 iunie 2008, a fost transmis de către autoritatea judiciară emitentă un nou mandat european de arestare privind pe persoana solicitată N.S. De asemenea, a fost înaintată acestei instanţe Hotărârea Judecătoriei Eberswalde din 5 iunie 2008, prin care se modifica mandatul european de arestare anterior, în sensul că s-a corectat numele persoanei solicitate în N.S.
Curtea a reţinut că mandatul european de arestare îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 79 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 224/2006, fiind emis pentru o faptă sancţionată cu o pedeapsă de până la 15 ani închisoare (tâlhărie calificată comisă de mai multe persoane şi tâlhărie comisă de mai multe persoane), se regăseşte la pct. 18 al art. 85 alin. (1) din aceeaşi lege, că persoana solicitată consimte la predarea către statul emitent unde se efectuează instrucţia, susţinând că este nevinovată.
De asemenea, persoana solicitată a arătat că are identitatea menţionată în mandatul european de arestare, însă nu a săvârşit faptele descrise în acesta.
Aşa fiind, întrucât nu sunt date motivele prevăzute de art. 90 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 modificată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate, pe durata a 30 zile, respectiv de la 6 iunie 2008 la 5 iulie 2008, inclusiv.
Potrivit art. 90 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată, instanţa a fixat termen în vederea audierii persoanei solicitate pentru data de 7 iunie 2008, ora 13,00.
2. Împotriva încheierii amintite persoana solicitată a declarat recurs cu motivarea că efectuarea procedurii în continuare nu este împiedicată prin lăsarea sa în libertate, arestarea preventivă nefiind necesară în cauză.
S-a solicitat revocarea arestării preventive, eventual aplicarea altei măsuri neprivative de libertate, şi pe considerentul că informaţiile cu privire la învinuire sunt insuficiente în condiţiile în care, pretinde recurentul, a fost expulzat din Germania anterior comiterii infracţiunilor la care se referă procedura actuală.
Recursul declarat de persoana solicitată este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu consecinţa obligării sale, la suma de 100 lei cheltuieli judiciare statului.
În conformitate cu dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 302/2004 mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, în vederea arestării şi predării către un alt stat membru a unei persoane solicitate în vederea efectuării urmăririi penale, a judecăţii sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate.
Mandatul european de arestare se execută pe principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce în conformitate cu dispoziţiile Deciziei – Cadru a Consiliului nr. 584/JAI din 13 iunie 2002 şi trebuie să cuprindă informaţiile prevăzute în art. 79 din legea menţionată.
Din examinarea dispoziţiilor art. 77, 881, 89, 90 şi 94 din Legea nr. 302/2004 privitoare la punerea în executare a mandatului european de arestare, se constată că judecătorul român hotărăşte asupra arestării persoanei solicitate numai după ce, potrivit legii, a verificat în prealabil dacă au fost respectate concluziile necesare referitoare la emiterea mandatului, el neputându-se pronunţa cu privire la temeinicia urmăririi sau la oportunitatea arestării decât cu atingerea principiului referitor la recunoaşterea reciprocă a hotărârilor penale, ceea ce nu este admisibil.
Or, în cauză prima instanţă, respectând dispoziţiile legale evocate şi constatând că nu există impedimente la executare dintre cele prevăzute de art. 88 din Legea nr. 302/2004, autoritate de lucru judecat, executarea, prescrierea, amnistia ori graţierea sancţiunii, existenţa unei cauze exoneratoare de răspundere penală ori a unei proceduri concurente în derulare şi în statul solicitat, a dispus arestarea persoanei solicitate după ce a efectuat verificările prealabile privind identitatea acesteia în raport cu datele cuprinse în noul mandat emis la 6 iunie 2008 şi a constatat că sunt îndeplinite condiţiile art. 74 alin. (1) şi (4) din aceeaşi lege privind condiţia dublei incriminări (în care sens a existat confirmarea persoanei solicitate, inclusiv consimţământul acesteia la predare).
Susţinerile persoanei solicitate privind nevinovăţia acesteia vor fi verificate în cadrul procedurilor desfăşurate în faţa autorităţilor judiciare solicitante.
Ca atare, solicitarea recurentului privind lăsarea sa în libertate în aceeaşi fază prealabilă de punere în executare a mandatului european de arestare nu poate fi admisă, încheierea atacată fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată N.S. împotriva încheierii nr. 3 din 6 iunie 2008 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 0171/39/2008.
Obligă recurenta persoană solicitată să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2181/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2184/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
