ICCJ. Decizia nr. 2481/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2481/2008
Dosar nr. 3678/109/2007
Şedinţa publică din 30 iulie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 123 din 11 martie 2008, Tribunalul Argeş a condamnat-o pe inculpata S.C.R., la 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicabilă art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 şi art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 39 alin. (2) C. pen., a contopit pedeapsa aplicată prin această sentinţă cu restul neexecutat de 785 zile din pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 326/2002 a Tribunalului Argeş, definitivă, şi a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut şi aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că inculpata la 19 mai 2007 a încercat să distribuie 0,02 gr. heroină, drog de mare risc, denunţătorului C.M. în Penitenciarul Colibaşi.
Inculpata se află în executarea unei pedepse privative de libertate şi a fost surprinsă comiţând fapta, în flagrant.
Prin Decizia penală nr. 54/ A din 20 mai 2008, Curtea de Apel Piteşti a respins, ca nefondat, apelul inculpatei, care a solicitat reducerea pedepsei.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpata care critică individualizarea pedepsei de 5 ani închisoare pe care o consideră prea severă. Motivul de recurs este prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepsei, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Inculpata a comis infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în condiţiile agravantei de la art. 14 lit. c) din aceeaşi lege, care prevede pedeapsa cu închisoarea de la 10 la 20 ani.
Chiar dacă inculpata a săvârşit infracţiunea în condiţiile agravantei instanţele i-au aplicat o pedeapsă egală cu minimul special al pedepsei pentru infracţiunea comisă, respectiv 5 ani închisoare.
Cum în cauză nu există niciun motiv de atenuare a răspunderii penale coborârea pedepsei sub acest minim ar fi în mod evident nelegală.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul inculpatei şi o va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata S.C.R. împotriva deciziei penale nr. 54/ A din 20 mai 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Constată că inculpata este arestată în altă cauză.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publica, azi 30 iulie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2477/2008. Penal. Omorul (art. 174 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 2482/2008. Penal → |
|---|
