ICCJ. Decizia nr. 2469/2008. Penal. Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2469/2008
Dosar nr. 3722/2/2008
Şedinţa publică din 23 iulie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului se reţin următoarele:
Prin adresa nr. 33619/2007/SR Ministerul Justiţiei, D.D.I.T. a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004 modificată, cererea formulată de numitul N.M., cetăţean al Republicii Turcia, în care solicită transferarea sa într-un penitenciar din Turcia, pentru a continua executarea pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin Decizia nr. 4864/ F din 18 aprilie 2006 a Tribunalului Bucureşti, modificată prin Decizia penală nr. 501 din 28 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 728 din 08 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Totodată, a fost transmisă şi hotărârea nr. 9 a Înaltei Curţi de Justiţie din Republica Turcia emisă în dosarul nr. 2007/404/DIS, prin care sus-numitul a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani şi 6 luni închisoare şi care cuprinde acordul pentru transferarea sa, precum şi faptul că va fi aplicată procedura conform art. 9/1 şi art. 11 din C.E. asupra transferării persoanelor condamnate în conformitate cu declaraţia făcută de Republica Turcia la data depunerii instrumentului său de ratificare.
În fapt, s-a stabilit că numitul A.E. cu ajutorul numitului N.M., în cursul lunii septembrie 2005, a introdus pe teritoriul României, din Ucraina, cantitatea de 250 kg heroină pe care a transportat-o până în apropiere de Arad, sus-numitul conducând un auto tir remorcă cu număr fals de înmatriculare.
Prin sentinţa penală nr. 464/ F din 18 aprilie 2006, modificată prin Decizia penală nr. 501 din 28 iunie 2006 şi definitivă prin Decizia penală nr. 728 din 08 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numitul N.M. a fost condamnat, la o pedeapsă de 15 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 77 alin. (2) din OUG nr. 195/2002.
Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus deducerea perioadei de arest preventiv, de la data de 20 septembrie 2005.
Din adresa A.N.P., Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Bucureşti, Rahova nr. 80225 din 28 martie 2007 rezultă că executarea pedepsei urmează să expire la data de 19 septembrie 2020, iar din referatul medical întocmit rezultă că deţinutul N.M. este clinic aparent sănătos.
La data de 18 iunie 2008 numitul N.M. şi-a exprimat consimţământul pentru transferare într-un penitenciar din Republica Turcia şi a precizat că în acest fel poate păstra mai bine legătura cu membrii familiei sale, menţionând totodată că nu mai este cercetat în vreun alt dosar penal pe teritoriul României.
Cu adresa nr. 61775 din 20 august 2007, Ministerul Justiţiei - A.N.P. a comunicat faptul că numitul N.M. a fost citat la termenele din 16 aprilie 2007, 07 mai 2007 şi 12 iunie 2007 în dosarul nr. 3146/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, respectiv Tribunalului Bucureşti, în vederea soluţionării unor cereri de comisie rogatorie şi delegări, iar de la această dată nu a mai fost citat de nicio instanţă de judecată sau organ de urmărire penală.
S-a mai reţinut că toată cantitatea de droguri susmenţionată, a fost ascunsă în cabina unui autotren, care avea aplicate numere false de înmatriculare şi că a fost surprins în flagrant, la data de 19 septembrie 2005 iar arestarea preventivă (după cum de asemenea s-a arătat) a început la 20 septembrie 2005.
Aşa fiind, şi pe baza datelor comunicate de A.N.P., rezultă că executarea pedepsei a început la data de 20 septembrie 2005 şi expiră, în termen, la data de 19 septembrie 2020, iar condamnatul devine propozabil pentru a fi discutat în comisia de propuneri pentru liberare condiţionată, la data de 19 decembrie 2016.
Se mai constată că, până la 29 martie 2007, condamnatul M.N., cel care face prezenta cerere de transfer pentru executarea restului de pedeapsă din cei 15 ani de închisoare, în Turcia, unde îşi are domiciliu acesta, a executat doar 556 zile de închisoare.
Prezenta cerere de transfer formulată de condamnat s-a apreciat de către instanţa de fond, că nu îndeplineşte cerinţele art. 140 lit. d) din Legea nr. 302/2004 cu modificările la zi, deoarece persoana condamnată nu a achitat sumele la care a fost obligat, cu titlu de cheltuieli judiciare, de către instanţele române, respectiv 3000 lei prin sentinţa penală nr. 469/2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală; 300 lei conform deciziei penale nr. 501/2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală şi 200 lei prin Decizia penală nr. 728/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru aceste considerente, nefiind îndeplinite şi cerinţele art. 140 lit. d) din Legea nr. 302/2004 prin sentinţa penală nr. 182 din 30 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a respins cererea formulată de persoana condamnată M.N. privind transferul său într-un Penitenciar din Turcia, pentru continuarea executării pedepsei închisorii.
Persoana condamnată, nemulţumită de această hotărâre, în termenul legal, a declarat recursul de faţă şi prin care a reluat cererile sale de transfer.
Recursul este nefondat.
Curtea, examinând actele şi lucrările dosarului, reţine că acestea au fost apreciate corect şi legal şi ca atare, hotărârea atacată va fi menţinută.
Până şi în prezent, persoana condamnată recurentă, neachitându-şi toate cheltuielile judiciare, la care a fost obligată de instanţele române, pe deplin întemeiat, i s-a respins cererea de transfer într-un penitenciar din Turcia, nefiind îndeplinite cu adevărat şi cerinţele art. 140 lit. d) din Legea nr. 302/2004.
În consecinţă, hotărârea atacată fiind temeinică şi legală va fi menţinută, iar recursul va fi respins, ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată M.N. împotriva sentinţei penale nr. 182 din 30 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 3722/2/2008.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul pentru interpretul de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 iulie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2463/2008. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2473/2008. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
