ICCJ. Decizia nr. 2665/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2665/2008
Dosar nr. 365/57/2008
Şedinţa publică din 8 septembrie 2008
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 59 de la 22 mai 2008 a Curţii de Apel Alba-lulia, pronunţată în dosarul nr. 365/57/2008 a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenţii D.G. şi D.I. împotriva rezoluţiei din 19 decembrie 2007 dispuse de procuror în dosarul nr. 414/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, menţinând rezoluţia atacată.
A fost obligat fiecare petent să plătească statului suma de câte 15 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat că petenţii D.G. şi D.I. au formulat, în temeiul art. 2781 C. proc. pen. plângere împotriva rezoluţiei procurorului din 19 decembrie 2007 dată în dosarul nr. 414/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) de către procuror G.C.
Plângerea a fost înregistrată la instanţă sub dosar nr. 365/57/2008, iar petenţii D.G. şi D.I. au solicitat instanţei admiterea plângerii, prin sentinţă, desfiinţarea rezoluţiei atacate şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.
Examinând actele şi materialul probator din dosar, prima instanţă a reţinut că prin rezoluţia din 19 decembrie 2007 dată de procuror în dosarul nr. 414/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia s-a dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) faţă de procuror G.C.
Pentru a dispune astfel, procurorul a reţinut că fapta prim procurorului care a întrerupt audienţa în cursul căreia petenta a reclamat că nu i-au fost comunicate în integralitate toate informaţiile privitoare la un dosar şi că nu s-au soluţionat corespunzător plângerile depuse la poliţie şi parchet, nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Procurorul are libertatea de a decide în conformitate cu propria apreciere asupra oportunităţii acordării unei audienţe, a conţinutului informaţiilor transmise în cursul acesteia, a modului de repartizare a lucrărilor către subordonaţi.
Insuficienţele din această activitate administrativă nu pot constitui fapte penale, ele pot fi evaluate în cadrul procedurilor de evaluare profesională.
Împotriva rezoluţiei procurorului a formulat plângere petentul, iar în temeiul art. 2781 C. proc. pen., plângerea a fost soluţionată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, dispunând respingerea plângerii contra rezoluţiei procurorului, apreciind că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, ci sunt disfuncţionalităţi care urmează a fi evaluate cu ocazia unor controale vizând activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva.
Verificând rezoluţia atacată, prima instanţă a respins, plângerea, prin sentinţă, ca nefondată, menţinând soluţia atacată ca temeinică şi legală din următoarele considerente:
Fapta prim procurorului G.C. de a întrerupe o audienţă acordată petentei nu este prevăzută de legea penală, ci poate constitui obiectul unor aspecte deontologice.
Împrejurarea că petenţii au pe rol mai multe litigii civile şi că sunt nemulţumiţi de soluţiile date de instanţe, că s-au plâns de reacţia procurorilor nu este de natură a concluziona că prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva a cauzat cu rea-credinţă o vătămare a intereselor legale ale petenţilor.
În mod corect, procurorul a constatat în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen. existenţa unei cauze care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 2781 lit. a) C. proc. pen., instanţa a respins plângerea, prin sentinţă, ca nefondată, menţinând soluţia din rezoluţia atacată.
Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea plângerii, potrivit deciziei nr. LXXXI ( 81 ) a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor fi suportate de către persoana căreia i s-a respins plângerea.
Împotriva acestei sentinţe au declarat, în termenul legal, recursuri petiţionarii D.G. şi D.I., considerând-o nelegală şi netemeinică, deoarece în mod abuziv a fost scos de sub urmărire penală intimatul, solicitând admiterea recursurilor, casarea sentinţei şi pe fond admiterea plângerii formulate şi trimiterea cauzei la rejudecare pentru a fi pus sub urmărire penală prim procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva pentru abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi sustragere de acte din dosar. Totodată au solicitat acvirarea dosarelor 130/P/2001 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia şi 130/P/2002 tot al aceluiaşi parchet şi 343/II/2/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva privind martora mincinoasă B.M. de unde lipsesc actele de la dosar, fişa de salarizare şi o declaraţie dată de medic şi dosarul penal 4637/2000 al Judecătoriei Deva în ce priveşte martora mincinoasă L.B., deoarece în continuare domnul procuror C.G. face abuz în serviciu la soluţionarea plângerilor pe care petenţii le formulează.
De asemenea, recurenţii petiţionari au mai arătat în motivele scrise de recurs că nu se pot duce să ceară un dosar la studiu de frica domnului prim procuror G.C., menţionând că i-au făcut din nou plângere penală la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, invocând că mai dosare privind pe L.D. şi L.F., evidenţiind aspecte legate de acesta.
Recurenţii petiţionari au mai menţionat că nu au mijloace financiare pentru alimente, medicamente, evidenţiind că intimatul i-a scos de sub urmărire penală pe L.D. şi L.F., martora B.M. şi L.D., precum şi referiri la cererile pe care urmează să le mai formuleze.
Recurenţii petiţionari au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei din dosarul nr. 365/57/2008 a Curţii de Apel Alba-lulia şi trimiterea cauzei spre rejudecare în ceea ce priveşte latura civilă privind acordarea tuturor cheltuielilor de judecată din acest dosar, daune morale, materiale, respectiv 500.000.000 lei vechi la fiecare parte vătămată, iar în ceea ce priveşte latura penală să răspundă în faţa organelor competente de faptele săvârşite.
La termenul de astăzi, au lipsit petiţionarii D.G. şi D.I. şi intimatul G.C., procedura de citare fiind legal îndeplinită, dovezile de îndeplinire a procedurii de citare, fiind semnate chiar de destinatara D.G. (fila 7 dosarul Înaltei Curţi), atât pe dovada de citare ce o priveşte, cât şi pe dovada de citare a recurentului D.I., în calitate de soţie (fila 8 dosarul Înaltei Curţi).
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor declarate de petiţionari, apreciind că sentinţa recurată este legală şi temeinică.
Examinând recursurile declarate de recurenţii petiţionari D.G. şi D.I. declarate împotriva sentinţei pronunţată de prima instanţă, conform art. 2781 alin. (10) cu referire la art. 3851 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., atât în raport cu motivele invocate, cât şi din oficiu, potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată recursurile petiţionarilor ca fiind nefondate pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza cauzei rezultă că în mod judicios şi motivat prima instanţă, în baza prevederilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarii D.G. şi D.I.
Înalta Curte consideră că în mod corect şi motivat a fost dispusă soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de G.C. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), în temeiul art. 228 şi art. 10 lit. b) C. proc. pen.
Aşa cum rezultă din lucrările dosarului au fost examinate, criticile formulate de petiţionari, în raport cu persoana şi fapta pretins a fi săvârşită de către acesta, procurorul, constatând, în mod corect, că faptele prim procurorului de a întrerupe nejustificat o audienţă în cursul căreia unul dintre procurori nu i-ar fi comunicat în integralitate toate informaţiile privitoare la un dosar în care are calitatea de parte, că nu ar soluţiona corespunzător toate plângerile penale depuse la poliţie şi la parchet, nu întrunesc elementele infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Procurorul a făcut referire la principiile care guvernează activitatea intimatului, în sensul că are libertatea de a decide în conformitate cu propria apreciere asupra oportunităţii unei audienţe, asupra conţinutului informaţiilor transmise în cursul acesteia, a modului de repartizare a lucrărilor către subordonaţi, stabilind că insuficienţele din această activitate administrativă nu pot constitui fapte penale, ele putând fi evaluate în cadrul procedurilor de evaluare profesională.
În consecinţă a constatat că nu se mai impune efectuarea de acte premergătoare în aplicarea art. 228 şi art. 10 lit. b) C. proc. pen.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimatul G.C. a fost menţinută, prin rezoluţia din 8 ianuarie 2008 în lucrarea cu nr. 125/11/2/2008, dată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, în baza dispoziţiilor art. 278 C. proc. pen., prin respingerea, ca neîntemeiată a plângerii formulată de D.G.
În considerentele rezoluţiei mai sus arătate, procurorul general a constatat din examinarea cauzei şi a reţinut că soluţia procurorului este temeinică şi legală.
Persoana vătămată are mai multe litigii de natură civilă care s-au judecat pe rolul instanţelor şi care nu sunt în întregime finalizate. Este în duşmănie cu adversarii din aceste procese ce Ie-a purtat, stare care dă naştere unor plângeri repetate aflate şi ele în stadii diferite de parcurgere a procedurilor specifice. Stările de fapt care le prezintă persoana vătămată reprezintă disfuncţionalităţi ce privesc funcţionarea unităţilor de parchet. Ele nu au caracter penale şi urmează a fi verificate separat, iar rezultatul verificărilor valorificat prin proceduri specifice, nepenale.
În cadrul lucrării mai sus arătate se află fotocopiile mai multor înscrisuri, respectiv ale rezoluţiei de confirmare a propunerii de neîncepere a urmăririi penale 21 ianuarie 2008 faţă de numita B.C. (fila 15 lucrarea parchetului mai sus arătată), a încheierii nr. 2300/2007 din şedinţa de cameră de consiliu de la 4 iunie 2007 (fila 16 lucrarea parchetului mai sus arătată); a sentinţei civile nr. 3576/2005 din 9 septembrie 2005 a Judecătoriei Deva (filele 17-20 din lucrarea parchetului mai sus menţionată); a somaţiei nr. 76/2006 a Biroului executor Judecătoresc B.A. (fila 21 din lucrarea parchetului mai sus menţionată ); a încheierii civile nr. 2580/2007 de la 18 iunie 2007 a Judecătoriei Deva (fila 22 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a sentinţei civile nr. 5196/2000 de la 22 decembrie 2000 a Judecătoriei Deva, pronunţată în dosarul nr. 5334/1999 (filele 23-25 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a deciziei civile nr. 1768/2001 de la 20 iulie 2001 a Tribunalului Hunedoara, pronunţată în dosarul nr. 1839/2001 (filele 26-31 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a deciziei civile nr. 276/2002 de la 15 februarie 2002 a Curţii de Apel Alba-lulia, pronunţată în dosarul nr. 26/2002 (filele 32-37 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a unei procuri speciale (fila 38 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a unui articol din presă (fila 39 în lucrarea parchetului mai sus menţionată ); a deciziei penale nr. 372/2001 de la 2 mai 2001 a Tribunalului Hunedoara, pronunţată în dosarul nr. 2087/2001 (filele 40-41 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a unei cereri de probaţiune formulată de D.I., în calitate de parte vătămată în dosarul penale nr. 4637/2000 (fila 42 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a unor încheieri de şedinţă, a unei adrese, a altor înscrisuri, precum şi ale unor declaraţii ale martorilor L.B., C.R., B.N., N.P., L.D.C., a declaraţiei părţii vătămate D.I. în dosarul cu nr. 4637/2000 al Judecătoriei Deva, a sentinţei penale nr. 345/2001 de la 27 februarie 2001 a Judecătoriei Deva, pronunţată în dosarul nr. 4637/2000 (filele 43-44; 51-63; 67-68 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a unei plângeri penale formulată de D.I. împotriva numitului L.D., a recursului declarat de L.D.N. şi L.M.F. împotriva deciziei civile nr. 1768 din 20 iulie 2001 a Tribunalului Hunedoara, a declaraţiei de recurs a numitului D.I. împotriva sentinţei penale pronunţată în dosarul nr. 4637/2000 (filele 45-50 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a unei încheieri de la 18 aprilie 2001 în dosarul nr. 2087/2001, a motivelor de recurs în dosarul nr. 2087/2001, a unei dovezi (filele 64-66 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a unor acte medicale privind pe D.I. şi D.G. (filele 69-75 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a unei plângeri penale formulată de D.I., a unor încheieri date în dosarul nr. 4291/2001 ale Judecătoriei Deva, a altor înscrisuri (filele 76-89 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a acţiunii civile formulată de D.I. împotriva pârâţilor L.D.N. şi L.M.F., a unei citaţii în dosarul nr. 2498/1999 al Judecătoriei Deva, a sentinţei civile nr. 1762/2004 de la 21 iunie 2004 a judecătoriei Deva, pronunţată în dosarul nr. 4291/2001, a unei citaţii pentru D.I., a deciziei civile nr. 455/R/2005 de la 2 iunie 2005 a Tribunalului Hunedoara, secţia civilă, pronunţată în dosarul nr. 2180/2005 (filele 90-99 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a altor înscrisuri, a unor înscrisuri din dosarul nr. 7331/2004 al Curţii de Apel Alba-lulia, secţia civilă, a comunicării în lucrarea cu nr. 503/II/2/2002 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia către petiţionarul D.I. (filele 102-108 în lucrarea parchetului mai sus menţionată ); a altor înscrisuri în dosarule nr. 4903/2003, nr. 8/P/2003 al Poliţiei Post Zam şi cu nr. 1245/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva, nr. 22/P al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, nr. 130/P/2001 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia (filele 109-130 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a declaraţiei martorei B.M. şi a altor înscrisuri ( filele 131-152 în lucrarea parchetului mai sus menţionată); a sentinţei penale nr. 14/2003 de la 4 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Alba-lulia, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 4903/2003, a unui memoriu de recurs în anulare formulat de D.I., a deciziei nr. 1685 de la 25 martie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 5344/2000, precum şi a altor înscrisuri (filele 153-179 în lucrarea parchetului mai sus menţionată).
Înalta Curte apreciază că prima instanţă în mod corect a verificat rezoluţia prin care procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimat şi împotriva căreia petiţionarii au formulat plângere, analizând, criticile formulate de aceştia, reţinând că fapta prim procurorului G.C. de a întrerupe o audienţă acordată petentei nu este prevăzută de legea penală, putând constitui obiectul unor aspecte deontologice, iar împrejurarea că petenţii au pe rol mai multe litigii civile şi că sunt nemulţumiţi de soluţiile date de instanţe, că s-au plâns de reacţia procurorilor nu este de natură a concluziona că prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva a cauzat cu rea-credinţă o vătămate a intereselor legale ale petenţilor.
Totodată, Înalta Curte, la rândul său, în baza propriului examen, în contextul cauzei, asupra actelor şi lucrărilor dosarului parchetului, consideră că nu este prevăzută de legea penală fapta presupus a fi comisă de intimat, aşa încât în mod judicios s-a constatat în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen. existenţa unei cauze care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale.
în raport cu cele menţionate, Înalta Curte nu poate avea în vedere motivele invocate de recurenţi, respectiv solicitarea ataşării dosarelor menţionate, deoarece rezoluţia atacată a fost verificată, în primă instanţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., respectiv pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, la dosarul instanţei de fond, aflându-se depuse fotocopiile mai multor hotărâri judecătoreşti prin care au fost soluţionate plângerile formulate de petiţionari.
Totodată, nu pot fi reţinute criticile recurenţilor petiţionari cu privire la soluţiile date de procurori, deoarece acestea au fost verificate de instanţe, care au le-au confirmat, aşa încât nu pot face obiectul altor plângeri penale, în temeiul dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen.
În consecinţă, Înalta Curte consideră că sentinţa pronunţată de prima instanţă ce a fost recurată în prezenta cauză, este legală şi temeinică sub toate aspectele.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate recursurile declarate de recurenţii petiţionari D.G. şi D.I. împotriva sentinţei penale nr. 59 din 22 mai 2008 a Curţii de Apel Alba-lulia, secţia penală.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se vor obliga recurenţii petiţionari fiecare la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate recursurile declarate de recurenţii petiţionari D.G. şi D.I. împotriva sentinţei penale nr. 59 din 22 mai 2008 a Curţii de Apel Alba-lulia, secţia penală.
Obligă recurenţii petiţionari fiecare la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 8 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2662/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2669/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
