ICCJ. Decizia nr. 3092/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3092/200.
Dosar nr. 489/42/200.
Şedinţa publică din 2 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 95 din 16 iulie 2008, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze de familie şi cu minori, a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarulP.M. împotriva rezoluţiei din 4 aprilie 2008 dată în dosarul nr. 476/P/2007 şi a rezoluţiei din 15 mai 2008 dată în dosarul nr. 809/ll/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. S-au reţinut, în esenţă, următoarele: Prin plângerea formulată de petiţionara M.P., soţia petiţionaruluiP.M., la procuror, s-a solicitat efectuarea de cercetări faţă de magistratul judecător E.I., pentru pretinsa săvârşire a infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 247, art. 262 şi art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), susţinându-se că hotărârea pronunţată în dosarul civil nr. 1244/2006, a fost dată în mod abuziv, fără a se avea în vedere materialul probator.
Din plângerea petiţionarei, a rezultat că dosarul civil mai sus-menţionat a avut ca obiect contestaţie la executare silită, efectuată de executorul judecătoresc N.E. şi că actele de executare au fost încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor legale.
Prin rezoluţia din 4 aprilie 2008, dată în dosarul nr. 476/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în temeiul art. 228 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) şi f) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de E.I. şi N.E. pentru pretinsa săvârşire a infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 247, art. 262 C. pen., reţinându-se că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru a se efectua noi cercetări faţă de aceleaşi persoane.
S-a reţinut, în esenţă, că, faţă de judecătorul E.I. şi executorul judecătoresc N.E., s-au efectuat cercetări pentru aceleaşi fapte reclamate în prezenta plângere, acestea făcând obiectul dosarelor penale nr. 302/P/2007 şi nr. 274/P/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, soluţionate prin rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.
Prin rezoluţia din 15 mai 2008, dată în dosarul nr. 809/ll/2/2007 a procurorului general, a fost menţinută rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, ca fiind legală şi temeinică.
Împotriva acestei rezoluţii a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a formulat plângere la instanţă petiţionarul P.M., susţinând că rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale nu poate produce efecte juridice, fiind tardivă, întrucât în cauză nu s-au efectuat cercetări de către procuror, ci se întemeiază pe rezoluţiile anterioare, care sunt ilegale şi nule. A mai susţinut că plângerea persoanei vătămate M.P. a fost formulată la data de 12 august 2007, iar soluţionarea legală din punct de vedere al factorului timp ar fi trebuit să se producă în luna august sau septembrie 207, nicidecum în luna aprilie 2008.
Instanţa de fond, prin sentinţa penală sus-menţionată, a respins, ca inadmisibilă, plângerea petiţionarului şi a menţinut soluţiile procurorului, reţinând, în esenţă, următoarele considerente:
Din textul art. 2781 C. proc. pen., rezultă necesitatea ca plângerea la instanţa de judecată să fie formulată dacă nu neapărat chiar de către persoana vătămată, căreia cercetările întreprinse nu i-au dat satisfacţie din punct de vedere judiciar, măcar de orice altă persoană a cărui interes legitim a fost vătămat prin soluţia procurorului.
Or, dat fiind că în speţă, ambele plângeri aparţin petiţionarei M.P., iar plângerea la instanţă a fost formulată de petiţionarul P.M., care nu a făcut dovada unui anumit interes legitim pentru care a formulat plângere în faţa instanţei, instanţa a apreciat că petiţionarul nu are calitatea procesuală activă cerută de normele procesual penale, pentru a ataca soluţia de neîncepere a urmăririi penale.
Împotriva sentinţei petiţionarul a declarat recurs, susţinând în şedinţa publică că interesele sale sunt vătămate de rezoluţia procurorului, întrucât sunt afectate bunurile sale mobile şi imobile, care au rămas în posesia unor terţi, iar pe calea unui proces ar fi putut să le redobândească.
Recursul declarat nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, în mod corect, instanţa de fond a dispus respingerea plângerii formulată de petiţionar, ca inadmisibilă.
Astfel, aşa cum rezultă din lecturarea sentinţei civile nr. 1717 din 13 decembrie 2006, pronunţată de judecătoarea intimată E.I., în dosarul nr. 1244/2006, titulara contestaţiei la executare a fost doar petiţionara M.P.
Faptul că titulara contestaţiei a fost numai petiţionara M.P., nu şi soţul acesteia, dovedeşte că aceasta a fost titularul dreptului ce face obiectul raportului juridic dedus judecăţii şi, drept urmare, a avut calitatea procesuală cerută de lege în procesul civil.
Totodată, potrivit normelor procesual civile, calitatea procesuală nu se confundă cu interesul unei persoane în exercitarea acţiunii civile.
Aşa fiind, în cauză, efectele hotărârii civile pronunţate de intimata judecătoare E.I., faţă de care s-a dispus rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, aveau incidenţă doar privitor la petiţionara M.P., aceasta fiind singura persoană ale cărei interese puteau fi vătămate şi care putea urma procedura prevăzută de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
În raport de considerentele expuse, se constată că sentinţa instanţei de fond este temeinică şi legală, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarulP.M., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionarP.M. împotriva sentinţei penale nr. 95 din 16 iulie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze de familie şi cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3083/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3112/2008. Penal → |
|---|
