ICCJ. Decizia nr. 3112/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3112/2008
Dosar nr. 536/42/200.
Şedinţa publică din 3 octombrie 200.
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 92 din 27 iunie 2008, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionara P.I. împotriva Rezoluţiei nr. 648/P/2007 din 14 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc D.M. sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP) în baza art. 228 alin. (4) şi art. 10 lit. g) C. proc. pen. (rezoluţie menţinută prin Rezoluţia nr. 841/II/2/2008 din 15 mai 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti).
Curtea de apel a reţinut că în mod corect fapta a fost încadrată în art. 249 alin. (1) C. pen., respectiv neglijenţă în serviciu, sancţionată cu închisoare de la o lună la 2 ani sau amendă.
A considerat că sunt aplicabile prevederile art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen., în sensul că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani, calculat de la data de 8 decembrie 2001, soluţia de neîncepere a urmăririi penale fiind legală.
Împotriva acestei hotărâri, petenta a declarat recurs susţinând că fapta reclamată se încadrează în art. 249 alin. (2) C. pen., neglijenţa în serviciu având consecinţe deosebit de grave, astfel încât nu a intervenit prescripţia răspunderii penale în raport cu pedeapsa prevăzută de acest text (închisoarea de la 2 la 10 ani). A solicitat casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru a se dispune efectuarea unei expertize de evaluare a pagubei, care în opinia sa depăşeşte 1.000.000.000 lei vechi.
Examinând motivul de recurs, Înalta Curte constată că soluţia pronunţată de instanţa de fond este contrară legii, iar recursul petentei este fondat, pentru considerentele ce urmează:
Sentinţa instanţei de fond de respingere a plângerii petentei şi de menţinere a soluţiei de neîncepere a urmăririi penale împotriva intimatului D.M., pentru infracţiunea prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen., deoarece ar fi intervenit prescripţia răspunderii penale este nelegală.
Atât Parchetul cât şi instanţa au considerat că fapta se încadrează în prevederile art. 249 alin. (1) C. pen., fără a se dispune efectuarea unei expertize de evaluare a imobilului revendicat de petentă, evaluare în raport de care fapta putea fi legal încadrată în alin. (1) sau alin. (2) al art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP)
La dosar nu există nici o expertiză de evaluare a pagubei create prin fapta executorului judecătoresc.
In aceste circumstanţe, instanţa nu putea menţine rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale întemeiată pe prevederile art. 10 lit. g) raportate la art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen., respectiv pe prescripţia răspunderii penale, întrucât nu a verificat dacă în raport cu cuantumul pagubei, fapta de neglijenţă se încadrează în infracţiunea prevăzută de art. 249 alin. (1) sau în alin. (2) al aceluiaşi articol, pentru care termenul de prescripţie a răspunderii penale nu este de 5 ani, ci de 8 ani conform art. 122 alin. (1) lit. c) C. pen.
În consecinţă, pentru motivele expuse, constatând că în mod eronat Curtea de apel a respins plângerea petentei, fără a stabili printr-o expertiză valoarea pagubei şi încadrarea juridică a faptei, aspect esenţial în verificarea legalităţii rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, Înalta Curte va admite recursul declarat de petentă, va casa sentinţa şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, Curtea de Apel Ploieşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta petiţionară P.I. împotriva sentinţei penale nr. 92 din 27 iunie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la instanţa de fond, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3092/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3163/2008. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
