ICCJ. Decizia nr. 3163/2008. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3163/2008
Dosar nr. 7483/86/2007
Şedinţa publică din 8 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 179 din 4 iunie 2008, pronunţată de Tribunalul Suceava a fost condamnat inculpatul L.I., la pedeapsa de 25 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c), alin. (3) teza a II-a C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., cu privire la pedeapsa accesorie.
Inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile S.V. suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale şi a fost respinsă cererea de obligare a inculpatului la plata despăgubirilor materiale.
Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 31 octombrie 2007, victima Ţ.E., după ce s-a întâlnit cu mai multe rude pe raza comunei Molid, s-a întors la domiciliu, când s-a înserat a aprins luminile în locuinţă, semn că cineva este acasă, după care s-a întins pe patul din bucătărie, urmărind programul la televizor.
În jurul orelor 21,00, deşi inculpatul a sesizat lumina aprinsă, a pătruns în locuinţa victimei prin zona terasei din spatele casei şi prin escaladarea ferestrei şi spargerea geamului, a intrat în interior. A străbătut mai multe încăperi aflate la parterul casei, după care a ajuns în bucătărie în care se afla victima.
Pentru a fi înlăturată posibilitatea de a fi recunoscut, inculpatul a apucat un corp contondent (posibil lemn) şi a lovit-o pe victimă în zona cranio-cerebrală, lovituri care au condus la decesul acesteia în cel mai scurt timp.
În realizarea rezoluţiei anterioare, inculpatul a început să caute bunurile de valoare din imobil. S-a stabilit că de pe patul unde stătea victima a sustras un plic în care se afla aproximativ 550 lei, un telefon mobil, de pe holul casei scării, inculpatul a sustras un motofierăstrău cu lamă, dintr-una din camerele situate la parter a sustras 80 baticuri de diverse forme şi culori, iar de pe holul de la intrarea casei inculpatul a luat un recipient din plastic de circa 1 litru băutură alcoolică din struguri.
Ulterior, inculpatul a părăsit casa de locuit prin acelaşi loc pe unde a intrat, deplasându-se la gospodăria anexă aflată în curte. După ce a pătruns prin efracţie în interiorul acesteia, inculpatul şi-a însuşit o geacă de fâş, o pelerină tip militar şi o pereche de ghete cu care s-a încălţat, abandonând cizmele sale din cauciuc.
Cu bunurile sustrase asupra sa, inculpatul s-a deplasat la staţia C.F. din comuna Vama şi şi-a luat bilet cu destinaţia Suceava, fiind observat de martora B.A., iar la orele 23,14 s-a urcat în trenul Vatra Dornei – Bucureşti. În sala de aşteptare a staţiei C.F. Suceava, inculpatul a vândut martorilor L.V., L.L. şi H.A. telefonul mobil, pe care în tren în arătase şi martorilor C.C. şi M.C., precum şi motofierăstrăul cu suma de 300 lei.
La data de 15 noiembrie 2007, inculpatul s-a deplasat la locuinţa martorului C.P. a oferit acestuia ghetele sustrase de la victimă, primind în schimb o altă pereche de papuci.
Conform concluziilor medicului legist din cadrul S.M.L. Suceava moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat unei hemoragii meningo cerebrale cu fractură de bază craniu, consecutivă unui traumatism cranio-cerebral acut.
S-a mai precizat că traumatismul s-a putut produce prin lovire activă cu un corp contondent de formă alungită, care ar putea fi un lemn. Echimoza identificată la nivelul mâinii stângi este o leziune de apărare a capului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul care a susţinut că pedeapsa este mare.
Prin Decizia penală nr. 53 din 9 iulie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Suceava s-a admis apelul declarat de inculpat, s-a desfiinţat, în parte, hotărârea atacată şi s-a redus pedeapsa principală de la 25 ani închisoare la 20 ani închisoare, fiind menţinute în rest dispoziţiile hotărârii atacate.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul care a cerut reducerea pedepsei şi stabilirea ei ţinând cont şi de datele personale ce caracterizează pozitiv pe inculpat şi de împrejurarea că fapta a fost comisă pe fondul consumului excesiv de alcool.
Critica formulată va fi examinată în raport de cazul de casare înscris în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., constatându-se însă că recursul este nefondat.
În considerarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţele sunt obligate ca la stabilirea pedepselor să examineze şi să aprecieze în egală măsură împrejurările comiterii şi pericolul social al faptei cât şi datele ce caracterizează pe făptuitor.
Este de necontestat că procedând la reducerea pedepsei de la 25 ani închisoare la 20 ani închisoare, instanţa de apel a apreciat lipsa antecedentelor penale şi conduita procesuală sinceră, împrejurări în raport de care a apreciat că nu se impune ca inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa maximă prevăzută de textul sancţionator.
Dar, osebit de aceste date nu se mai constată motive de reducere a pedepsei în contextul în care inculpatul a comis o faptă deosebit de gravă prin modul de concepere şi executare, dar mai ales prin rezultatul ireproşabil produs.
Împrejurarea invocată în apărare, respectiv, comiterea faptei pe fondul consumului excesiv de alcool nu este de natură, în contextul de fapt şi de drept reţinut, să constituie o circumstanţă de atenuare a răspunderii penale.
În consecinţă, în raport de totalitatea datelor amintite se apreciază că pedeapsa de 20 ani închisoare corespunde atât pericolului social al faptei cât şi al făptuitorului, dar respectă şi prevederile art. 52 C. pen., privind scopul pedepsei, aspect sub care critica este nefondată.
Aşa fiind, hotărârea atacată este legală şi temeinică, urmând a fi menţinută prin respingerea recursului declarat de inculpat în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va proceda la computarea duratei reţinerii şi arestării preventive din pedeapsa principală aplicată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.I. împotriva deciziei penale nr. 53 din 9 iulie 2008 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 26 noiembrie 2007 la 8 octombrie 2008.
Obligă recurentul inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3112/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3175/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
