ICCJ. Decizia nr. 3649/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3649/2008
Dosar nr. 11750/3/2008
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa penală nr. 595 din 16 mai 2008, a condamnat pe inculpatul I.F.G., la 7 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a), a art. 74 alin. (1) lit. c), a art. 76 alin. (1) lit. a) şi c), şi art. 80 C. pen.
În baza dispoziţiile art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiţionate privind restul de pedeapsă de 495 zile închisoare din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 2183 din 9 septembrie 2004 a Judecătoriei Sector 6 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 2433 din 20 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, contopirea acestuia cu pedeapsa aplicată în cauză şi executarea pedepsei cea mai grea, 7 ani închisoare.
Inculpatul, în baza dispoziţiile art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a), a art. 74 alin. (1) lit. c), a art. 76 alin. lit. d) şi a art. 80 C. pen., a mai fost condamnat la un an şi 6 luni închisoare.
În baza dispoziţiile art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiţionate privind restul de pedeapsă de 495 zile rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentinţa menţionată, definitivă prin Decizia amintită, contopirea acestuia cu pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare şi executarea pedepsei cea mai grea, un an şi 6 luni închisoare.
În baza dispoziţiile art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate şi executarea pedepsei cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 lit. a) teza a II-a şi a lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiile art. 17 alin. (1) şi ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea, în vederea distrugerii, a cantităţilor de 0,30 gr. heroină şi 0,40 gr. heroină.
În baza dispoziţiile art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea, către inculpat, a sumei de 870 lei consemnată la C.E.C. (recipisa nr. 2003608/1 din 6 martie 2008).
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
M.P.R., pentru a beneficia de dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, la data de 28 februarie 2008, a formulat un denunţ, prin acesta el indicând că persoana de la care, începând cu 20 februarie 2008, cumpăra heroină, era G.
Ca atare, organul abilitat, în baza ordonanţei de delegare, a procedat la efectuarea activităţilor necesare realizării acţiunii de prindere în flagrant a lui Ionescu F.G. (G.).
La 5 martie 2008, în prezenţa martorului asistent S.C.A., M.P.R. a intrat în posesia sumei de 250 lei înseriată şi marcată criminalistic, cu aceasta urmând să achite cumpărarea a 5 doze de heroină.
Ulterior, respectivul, telefonic, l-a contactat pe I.F.G., i-a spus să-i aducă 5 „tricouri", întâlnirea stabilindu-se pe str. Partizanilor din sectorul 6 al Capitalei.
Împreună cu martorul asistent şi cu poliţiştii, denunţătorul s-a deplasat la adresa menţionată, a fost lăsat singur, supravegherea asigurându-se de un lucrător de poliţie.
Inculpatul a predat denunţătorului, după ce le-a scos din gură, 5 punguliţe din plastic, în schimbul lor el primind 250 lei.
Atunci când a sesizat apropierea lucrătorilor de poliţie, inculpatul a fugit, în fugă el aruncând bancnotele primite. Prins fiind, în faţa lui s-au comparat seriile bancnotele lor şi s-a constatat că sunt identice cu cele individualizate anterior.
De asemenea, pe fiecare bancnotă s-a constatat grafierea cuvântului „droguri", iar pe palmele inculpatului s-au evidenţiat urme de praf galben, fluorescent.
La percheziţia corporală, asupra inculpatului s-au găsit 6 punguliţe din plastic ce conţineau o substanţă pulverulentă de culoare bej şi suma de 870 lei.
Raportul de constatare tehnico – ştiinţifică a înscris că cele 5 punguliţe vândute denunţătorului cântăreau 0,40 gr. diacetilmorfină (substanţă ce conţine heroină).
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, cale de atac motivată pe incidenţa, în cauză, a dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât după ce a fost condamnat a formulat denunţ privindu-l pe S.M.T., zis „H.", acesta fiind trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) şi de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, precum şi în ce priveşte nelegala ridicare a sumei de 870 lei găsită asupra sa cu ocazia percheziţiei corporale.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 181 din 30 iulie 2008, a admis apelul formulat de inculpat, a desfiinţat sentinţa şi a reţinut, la cele două infracţiuni săvârşite de inculpat, aplicarea şi a dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Nemulţumit de hotărârea pronunţată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazul de casare susţinut fiind greşita aplicare a pedepsei în sensul consecinţelor benefice ale dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Recursul nu este fondat.
Instanţa de apel, în aplicarea dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 682/ 2002, privind protecţia martorilor, a constatat că inculpatul, prin informaţii cu caracter determinant, a contribuit la trimiterea în judecată a unei persoane pentru comiterea de infracţiuni în materia traficului şi consumului ilicit de droguri de mare risc, cu consecinţa reţinerii în ce-l priveşte, a aplicării art. 19 din legea menţionată.
Dar, având în vedere dispoziţiile acestui text, comparativ cu limitele de pedeapsă stabilite de textele incriminatoare [(10 ani la 20 de ani pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000)] şi [(2 la 5 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (2) din aceeaşi lege)], inculpatul fiind recidivist postcondamnatoriu pentru infracţiunea de furt calificat, pedeapsa aplicată fiindu-i suspendată condiţionat, în orientarea la 7 ani închisoare, alături de considerentele expuse, au fost avute în vedere circumstanţe atenuante cu consecinţa stabilirii unei pedepse orientată spre minim.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a fi respins.
Conform dispoziţiile art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.F.G. împotriva deciziei penale nr. 181 din 30 iulie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 5 martie 2008 la 11 noiembrie 2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 275 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru termenele de judecată anterioare.
Onorariul în sumă de 75 lei, pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3579/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3726/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
