ICCJ. Decizia nr. 3928/2008. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3928
Dosar nr. 8777/2/2008
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 152/ F din 13 iunie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca tardivă, plângerea formulată de petiţionarul C.R. împotriva rezoluţiei nr. 151/11-2/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
S-a reţinut, în esenţă, cu ocazia rejudecării după casare cu trimitere, că plângerea a fost formulată de petiţionar peste termenul cumulat de 40 de zile prevăzut de art. 2781 alin. (2) C. proc. pen., întrucât rezoluţia din 16 ianuarie 2007 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost comunicată petiţionarului, la data de 22 ianuarie 2007, conform ştampilei de zi a oficiului poştal, aplicată pe dovada de comunicare, ataşată prin capsare la dosarul nr. 1901/P/2006, iar petiţionarul, după ce a formulat plângere la procurorul-şef, a promovat prezenta plângere la instanţa de judecată la data de 8 martie 2007, perioadă care depăşeşte termenul cumulat de 40 de zile în interiorul căruia era obligat să se adreseze instanţei de judecată.
Împotriva sentinţei a declarat recurs petiţionarul, pe care l-a motivat la filele din dosar.
Recursul declarat de petiţionar împotriva sentinţei este întemeiat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, în mod greşit, instanţa de fond a dispus respingerea plângerii formulate de petiţionar, ca tardivă.
Potrivit textului art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275 – art. 278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
În cauză, petiţionarul a primit comunicarea rezoluţiei nr. 1901/P/2006 din 16 ianuarie 2007 la 27 ianuarie 2007.
Împotriva acestei rezoluţii, acelaşi petiţionar a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la 31 ianuarie 2007 (deci în termenul legal). Procurorul general a respins plângerea, ca neîntemeiată, prin rezoluţia nr. 151/11-2/2007 din 9 februarie 2007.
Această soluţie dată de procurorul general i-a fost comunicată petiţionarului la 20 februarie 2007 (a se vedea ştampila poştei de pe dovada de primire a comunicării ataşată pe coperta interioară a dosarului nr. 151/11-2/2007).
Aşa fiind, plângerea adresată instanţei de către petiţionar, la 8 martie 2007, nu este tardivă, cum greşit a reţinut instanţa, ci ea se încadrează în termenul legal de 20 de zile de la primirea comunicării sus-menţionate.
Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la instanţa de fond spre rejudecarea plângerii formulate de petiţionar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul petiţionar C.R. împotriva sentinţei penale nr. 152/ F din 13 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 noiembrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3902/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3933/2008. Penal → |
---|