ICCJ. Decizia nr. 4118/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4118/2008
Dosar nr. 9054/105/200.
Şedinţa publică din 11 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 79 din 15 februarie 2007 a Tribunalului Prahova, în temeiul art. 5221 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 406 C. proc. pen. a fost anulată în parte, în latură penală şi civilă, sentinţa penală nr. 522 din 14 august 2001 a Judecătoriei Câmpina, definitivă, prin Decizia penală nr. 1407 din 12 noiembrie 2001 a Tribunalului Prahova, privind pe inculpata C.E.
În temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi a art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., inculpata C.E. a fost condamnată la 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
Totodată, aceeaşi inculpată a fost condamnată la câte o pedeapsă de câte 3 luni închisoare pentru infracţiunile prevăzute de art. 286 şi respectiv art. 28 C. pen. cu aplicarea art. 74-76 din acelaşi cod.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare.
A fost anulat mandatul de executare a pedepsei 1006 din 10 decembrie 2001 emis de Judecătoria Câmpina pentru executarea sentinţei penale nr. 552 din 14 august 2001 a aceleiaşi judecătorii.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei de sub puterea mandatului de executare mai sus-menţionat, dacă nu este reţinută ori arestată în altă cauză.
S-a dedus, din pedeapsa aplicată, perioada în care inculpata a fost arestată provizoriu în vederea extrădării, din Republica Grecia, de la 21 august 2005 şi până la 30 septembrie 2005 şi de la 4 ianuarie 2006 la zi.
Au fost admise acţiunile civile şi a fost obligată inculpata în solidar cu inculpatul C.C. şi partea responsabilă civilmente SC V.I. SRL Băicoi la plata despăgubirilor civile arătate în dispozitivul sentinţei.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, cu nr. 1597/P/2000 din 6 iunie 2001, s-a dispus punerea in mişcare a acţiunii penale, arestarea preventiva si trimiterea in judecata a inculpaţilor C.C. şi C.E., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2). C. pen. si art. 286 C. pen. si art. 287 C. pen., reţinându-se ca in perioada februarie-octombrie 2000, în calitate de administrator la SC H.C. SRL Băicoi, SC V.I. SRL Băicoi, şi Asociaţia Familiala C.C. Băicoi, au indus în eroare 11 societăţii comerciale situate pe raza mai multor judeţe prin emiterea de file cec şi ordine de plată fără acoperire bancară, de la care au achiziţionat anvelope, piese şi vopsele auto cauzându-le o pagubă totală de 2.591.048.712 lei , iar în luna august 2000 au falsificat o ştampila a SC B. SA, sucursala Câmpina, şi au folosit acest instrument prin aplicarea sa pe mai multe titluri de credit.
Prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala a inculpaţilor, sub aspectul infracţiunii prev. de art. 84 pct. 2, din Legea nr. 59/1934 întrucât aceasta infracţiune este absorbita de infracţiunea de înşelăciune.
Prin sentinţa penală nr. 552 din 14 august 2001 inculpaţii C.C. si C.E. au fost condamnaţi la câte o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la câte o pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de falsificare a instrumentelor oficiale prev. de art. 286 C. pen., şi la câte o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, prev. de art. 287 alin. (1) C. pen.
Prima instanţa a contopit pedepsele aplicate fiecărui inculpat si a dispus ca fiecare să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare.
A aplicat dispoziţiile art. 71 si art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A obligat inculpaţii în solidar la plata despăgubirilor civile, după cum urmează :
- 364.291.828 ROL către SC T. SA Grup Bucureşti;
- 1.472.902.637 ROL către SC F. SRL Timişoara;
- 158.001.069 ROL către SC P.L.P. G. Braşov;
- 9.000.000 ROL către SC F.C. SRL Bucureşti;
- 28.024.070 ROL către SC L.C. SRL Târgu Mureş;
- 34.497.166 ROL către SC J.T. SRL Piteşti;
- 185.705.610 ROL către SC R.OGI. SRL Piteşti;
- 60.915.029 ROL către SC S.P. SRL Dramanesti Argeş;
- 39.061.000 ROL către SC T.P.M. SRL Moreni;
- 185.831.360 ROL către SC T. SRL Baia Mare.
Au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele 178899/2000 din si 9 aprilie 2001 ale I.J.P. Prahova.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. a fost confiscat de la inculpaţi ştampila falsificata. Au fost obligaţi inculpaţii sa plătească statului suma de cate 3.200.000 ROL cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că în calitate de administratori ai SC C.C. SRL, si SC V.I. SRL, si AF C.C., toate cu sediul în oraşul Băicoi, cei doi inculpaţi au desfăşurat activităţi comerciale în numele acestor societăţi si ai asociaţiei familiale, prin cumpărarea de anvelope auto, piese auto si vopsele auto de la diverşi clienţi, pe care i-au indus în eroare, prin emiterea unor file cec pentru plata contravalorii mărfii cumpărate în numele celor doua societăţi comerciale , societăţi ce nu aveau disponibil în contul bancar, aflându-se şi în interdicţia bancara de a emite instrumente de plata dar si prin emiterea de bilete la ordin fără acoperire bancară, cauzându-le o pagubă în patrimoniul acestor clienţi in valoare de 2.541.048.712 ROL, suma ce rezulta din adunarea sumelor la care inculpaţii au fost obligaţi către societăţile comerciale mai sus-menţionate, drept despăgubiri civile.
Totodată, a reţinut că cei doi inculpaţi au confecţionat o ştampila falsă, a băncii B., sucursala Câmpina, pe care au folosit-o în sensul că au aplicat-o pe mai multe instrumente de plată, ceea ce a creat o aparenţă de autenticitate atât în ceea ce priveşte ştampila considerându-se că provine de la instituţia care avea dreptul să o folosească, cât si o aparenţă cu privire la autenticitatea instrumentelor de plată pe care au fost aplicate aceasta ştampilă, considerându-se că aceste instrumente sunt autentice si au fost emise de către instituţia bancară respectivă.
Aceasta sentinţă a fost atacată cu apel de către ambii inculpaţi.
Prin Decizia 1407 din 12 noiembrie 2001 a Tribunalului Prahova, apelurile inculpaţilor au fost respinse ca nefondate.
În baza acestei decizii, rămasă definitivă prin nerecurare, instanţa de executare a emis mandatele de executare nr. 1005 din 10 decembrie 2001 si 1006 din 10 decembrie 2001, pe care le-a înaintat organelor de politie pentru a le pune în executare.
Prin încheierea din data de 23 septembrie 2005, Judecătoria Câmpina, ca instanţă de executare având în vedere disp. art. 65 alin. (2) şi art. 28 din Legea nr. 302/2004, a admis sesizarea formulata de către M.A.I. - Centrul de Cooperare Poliţieneasca Internaţionala si a propus solicitarea extrădării condamnatei C.E., arestată provizoriu la data de 21 august 2005 de către autorităţile judiciare elene, pentru punerea in executare a mandatului mai sus menţionat.
S-a reţinut că condamnata C.E. se sustrage de la executarea pedepsei mai sus menţionate, fapt pentru care aceasta a fost dată în urmărire internaţională prin Biroul Naţional Interpol, fiind descoperită in Republica Grecia, astfel că pentru executarea mandatului mai sus menţionat, România a solicitat extrădarea acesteia din aceasta ţară în ţara de origine.
Ulterior, după soluţionarea procedurii de extrădare, la data de 13 octombrie 2005, C.E. a formulat o cerere de recurs împotriva sentinţei penale nr. 552/2001 a Judecătoriei Câmpina si împotriva deciziei nr. 1407 din 12 noiembrie 2001 pronunţata de Tribunalul Prahova.
Curtea de Apel Ploieşti investita cu soluţionarea acestei cereri a reţinut că după rămânerea definitiva a sentinţei de condamnare, au fost puse în executare cele doua mandate de executare a pedepselor, ocazie cu care s-a constatat că cei doi condamnaţi se află în Republica Grecia.
Prin încheierea din data de 2 octombrie 2006, Curtea de Apel a disjuns cauza privind pe inculpatul C.C. si a dispus suspendarea judecării in ceea ce-l priveşte pe acesta, până la data la care se va comunica hotărârea asupra cererii de extrădare a acestuia de către autorităţile elene.
În ceea ce priveşte pe C.E., s-a reţinut că aceasta a fost condamnată si judecată în lipsă, întrucât din luna septembrie 2000 se află în Grecia, fiind extrădată la cererea statului român, astfel că cererea de recurs formulată reprezintă o cerere de rejudecare a procesului întemeiata pe disp. art. 522/1 C. proc. pen., fapt pentru care a fost sesizat Tribunalul Prahova ca primă instanţă să rejudece procesul in care a fost condamnată C.E.
Tribunalul Prahova dând eficienţă dispoziţiilor legale ce reglementează judecata în primă instanţă, a dispus citarea inculpatei, a părţilor vătămate şi procedând la efectuarea cercetării judecătoreşti, prin ascultarea inculpatei şi a martorilor citaţi a reţinut următoarele:
În calitatea lor de asociat şi administrator, în ceea ce-1 priveşte pe C.C. şi de administrator, în ceea ce o priveşte pe C.E., la SC C.C. SRL, cele doua societăţi au desfăşurat activităţi comerciale având ca obiect cumpărarea si revânzarea anvelopelor auto, a pieselor auto si a vopselelor auto de la diverse societăţi comerciale din ţară.
Cei doi administratori au urmărit inducerea în eroare a reprezentanţilor furnizorilor, emiţând pentru plata bunurilor cumpărate mai multe bilete la ordin si file CEC, a căror plată a fost refuzată în mod repetat din lipsa disponibilului bănesc, şi astfel au prejudiciat interesele acestora, deoarece bunurile cumpărate nu erau achitate, însă erau revândute ulterior şi profitul era încasat de aceste societăţi.
În urma acestei activităţi, societăţile comerciale au fost înregistrate cu 16 incidente de plata, provenite din emiterea de file C.E.C., în care avea calitatea de tras B., sucursala Câmpina, si cu 15 incidente provenite din emiterea de bilete la ordin, în care avea calitatea de tras aceeaşi banca.
Cei doi administratori aveau cunoştinţă de faptul că societăţile nu au disponibil în contul bancar, fapt ce denotă intenţia lor, prin emiterea unor instrumente de plată , de a induce în eroare furnizorul în scopul cauzării unei pagube acestuia. Astfel, la data de 31 ianuarie 2000, între SC C.C. SRL Băicoi si SC T. Grup SA Bucureşti s-a încheiat un contract comercial având ca obiect vânzarea de anvelope, urmând ca plata mărfurilor sa se facă prin emiterea unor file C.E.C. sau bilete la ordin.
În perioada 28 februarie - 08 martie 2000, C.C. a ridicat anvelope auto de la Buzău, Târgovişte si Ploieşti, de la sediul sucursalelor acestei societăţi, în valoare de 394.291.828 lei, pentru plata cărora a emis 7 file C.E.C. în numele societăţii SC C.C. SRL, având ca tras băncile T. (6 file CEC) şi B.C.R. (file CEC), file ce se afla in original la dosarul de urmărire penala nr. 1597/P/2000 - Vol. I, fila 14.
În numele SC C.C. SRL, cele 7 file C.E.C. au fost completate la rubrica cu /numele societăţii emitente, si au fost semnate de către C.E., aşa cum rezulta din | raportul de constatate tehnico-ştiinţifica depus la dosarul de urmărire penal, cât şi din declaraţia acesteia, pe care a aplicat stampila societăţii respective.
Toate filele C.E.C. după cum rezultă din menţiunea aplicată pe acestea, au fost refuzate la plată din lipsa disponibilului bancar de către cele doua unităţi bancare mai sus-menţionate.
În cursul lunii mai 2000, când firma SC C.C. SRL se afla in interdicţie bancara, inculpata C.E. şi C.C. au derulat afaceri prin intermediul firmei SC V.I. SRL Băicoi.
La acest moment SC V.I. SRL nu se afla in interdicţie bancara de a emite instrumente de plata.
C.C. si C.E. au conceput un plan prin care sa-i inducă în eroare pe reprezentanţii acestei societăţi.
În acest scop, cei doi au falsificat o stampilă a băncii B., sucursala Câmpina, pe care au aplicat-o pe mai multe instrumente de plata, respectiv pe 4 file C.E.C. in valoare de 770.446.853 ROL.
Pe baza unei expertize grafice dispusă în cauză de către organul de urmărire penală, s-a stabilit că stampila aplicată pe filele C.E.C. seriile P308 nr. 01057816-30801057817, 01057821-01057822 si 01057824 este contrafăcută, în sensul că nu este ştampila autentica a băncii B. SA, sucursala Câmpina.
Prin această modalitate au fost induşi in eroare atât reprezentanţii SC F. SRL Timişoara cât si reprezentanţii SC B.P. SA, sucursala Câmpina. Pentru plata mărfurilor, în numele SC V.I. SRL, în favoarea S.E.F.. au fost emise 7 bilete la ordin, la datele de 15 august 2000, 16 august 2000, 17 august 2000, 19 august 2000 si 19 august 2000, bilete pe care s-a aplicat stampila societăţii si care au fost semnate de către C.C.
Totodată, au fost emise în favoarea aceleiaşi societăţi 7 file C.E.C. aflate la fila 81 d.u.p. Vol. I, în numele SC V.I. SRL, dintre care 3 sunt semnate de către C.C. iar 4 sunt semnate de către C.E.
Prejudiciul cauzat acestei societăţi se ridică la suma de 1.472.902.637 lei.
Ceea ce trebuie reţinut este că, la momentul emiterii instrumentelor de plată mai sus arătate, respectiv a filelor C.E.C, SC V.I. SRL se afla in interdicţie bancara începând cu data de 24 august 2000 si până la 28 septembrie 2001, astfel cum rezultă din actul depus la fila 333 vol. I.
În cursul lunii iulie 2000 C.C. au purtat discuţii cu reprezentanţii SC P.L.P.G. SRL Braşov în scopul cumpărării de anvelope.
Între cele doua societăţi, respectiv SC P.L.P. G. si SC V.I. SRL nu s-a încheiat nici un contract însă s-au derulat afaceri de mai multe ori.
In primele cazuri pentru a câştiga încrederea furnizorului, C.C. a achitat contravaloarea mărfii.
La datele de 22 si 29 august 2000, a cumpărat anvelope in valoare de 128.001.069 ROL, pentru plata cărora a emis doua file C.E.C. fără acoperire, scadente la 29 august 2000, respectiv 05 septembrie 2000.
După cum rezulta din conţinutul acestor file, dar si din declaraţia inculpatei C.E., filele C.E.C. au fost semnate de către aceasta, iar apoi pe baza lor C.C. s-a prezentat să ridice marfa.
În cauza SC P.L.P.G. se constituie parte civilă cu suma mai sus menţionată, deoarece paguba cauzată prin emiterea celor două file C.E.C. nu a fost acoperită pană în prezent.
Ulterior, în cursul lunii august 2000, la data de 11 august 2000, SC V.I. SRL cumpărat vopsele auto de la SC F.P.C.I. SRL Bucureşti, în valoare 8.945.243 lei, pentru plata căreia au fost emise doua bilete la ordin în valoare de 17.407 lei unul scadent la 11 septembrie 2000 şi, respectiv altul de 1.327.831 lei scadent la data de 2 octombrie 2000.
La data scadentei, primul bilet la ordin a fost introdus la plata însă a fost refuzat de către bancă din lipsa disponibilului bănesc.
Cel de al doilea bilet la ordin nu a mai fost introdus la plată.
La data de 13 martie 2000, C.C. în calitate de administrator al SC C.C. SRL a cumpărat anvelope auto de la SC L.C. SRL Targu Mureş în de 28.184.022 lei, pentru plata cărora a emis bilete la ordin, scadente la data de 27 februarie 2000 ce au fost introduse la plată, însă au fost achitate numai parţial în limita sumei de 159.252 ROL.
La data de 19 mai 2000, fără a se încheia vreun contract comercial, aceeaşi inculpaţi au cumpărat anvelope de la SC M.G. SRL Ploieşti în valoare de 34.385.150 ROL, pentru plata cărora au emis o filă C.E.C.. ce a fost semnată si stampilată de către C.E.
Filele C.E.C.. nu au fost introduse la plata după trecerea celor 7 zile stabilite, deoarece cei doi soţi promiseseră că vor achita datoria, însă angajamentul luat nu a fost respectat.
La data emiterii acestei file C.E.C., societatea nu se afla in interdicţia bancară, însă fila a fost introdusă la plată pe 28 septembrie 2000, fiind refuzată la plată pentru lipsa disponibilului bănesc.
SC M.G. se constituie parte civilă cu această sumă. Atât C.C. cât si C.E. răspund pentru prejudiciul cauzat acestei societăţi.
Acelaşi inculpat, a reuşit prin acelaşi procedeu să achiziţioneze anvelope şi de la SC J.T. SRL Piteşti.
Marfa este livrata de către această societate si predată lui C.C., care înmânează o fila C.E.C. pentru plata acesteia delegatului furnizorului, care la rândul său o înmânează administratorului G.G. Fila C.E.C. nu era valabilă deoarece nu purta stampila băncii, fapt pentru care, C.C. a primit înapoi această filă si a emis în locul ei 2 bilete la ordin în valoare de 6.000.000 respectiv 5.800.000 ROL, scadente la 08 februarie 2000.
Biletele la ordin au fost semnate si stampilate de către C.E. după cum rezultă din recunoaşterea pe care a făcut-o aceasta în fata instanţei, însă au fost refuzate la plată din lipsa disponibilului bănesc.
Acelaşi inculpat în calitate de reprezentant al SC C.C. SRL C.C. a cumpărat marfa de la aceeaşi societate în valoare de 1.162.450 lei, marfă ce nu a fost achitată de către cumpărător.
SC J.T. SR1 s-a constituit parte civila cu suma de 13.497.166 lei reprezentând valoarea prejudiciului cauzat.
În luna august 2000 s-a încheiat un contract comercial între SC V.I. SRL si SC R.G.I. SRL Piteşti, în scopul cumpărării de anvelope.
În prima fază, inculpaţii C. au cumpărat marfă în valoare de 91.418.795 lei emiţând o filă C.E.C. scadentă la 30 august 2000.
La data de 28 august 2000, aceştia au cumpărat anvelope în valoare de 94.286.812 ROL emiţând o nouă filă C.E.C. scadentă la 05 septembrie 2000.
Ambele file C.E.C. au fost introduse la plată , insă a fost refuzată decontarea lor lin lipsa disponibilului bănesc.
La data emiterii acestor file C.E.C. SC V.I. SRL se afla in interdicţie bancară, ceea ce înseamnă că cei doi administratori nu aveau dreptul de a emite file C.E.C. si prin emiterea lor au prevăzut si au urmărit inducerea în eroare a acestei părţi civile, în scopul cauzării unei pagube. Societatea s-a constituit parte civilă cu suma de 185.705.610 ROL.
În numele şi pe seama SC C.C. SRL Băicoi, inculpaţii C. au cumpărat marfa de la SC S.P. SRL Dărmănesti.
Iniţial aceştia au achitat marfa pentru a câştiga încrederea furnizorului, însă în luna februarie 2000 au cumpărat piese auto in valoare de 60.915.029 lei pentru plata cărora au emis o filă C.E.C. scadentă la 10 martie 2000.
Banca a refuzat decontarea acesteia deoarece societatea nu avea bani în cont. Fila C.E.C. a fost semnată si stampilată de către C.E., insă factura fiscală este semnată de către C.C. cel care s-a ocupat de încheierea afacerii si ridicarea mărfii cumpărate.
În calitate de reprezentanţi ai SC V.I. SRL Băicoi, C.C. si C.E. au avut relaţii de afaceri şi cu SC T.P.M. SRL Moreni, societate de la care au cumpărat anvelope auto.
La data de 11 septembrie 2000 aceştia au cumpărat anvelope in valoare de 39.061.000 lei pentru plata cărora au emis o fila C.E.C, ce a fost semnată si stampilată de către C.C.
La această dată societatea nu avea disponibil in contul bancar, fapt pentru care fila CEC, introdusă la plată a fost refuzată.
SC V.I. SRL a avut relaţii de afaceri si cu SC T. SRL Baia Mare, societate de la care cei doi administratori au cumpărat acumulatori auto.
Până în luna august 2000, societatea cumpărătoare a achitat toate comenzile onorate de către acest furnizor, însă în această lună au fost onorate trei comenzi în valoare de 228.151.560 lei, din care s-a achitat suma de 42.320.200 lei prin ordin de plată, iar pentru diferenţa rămasă s-au emis două bilete la ordin si o fila C.E.C.
Primul bilet la ordin si fila C.E.C. au fost semnate de către C.E. iar cel de-al doilea bilet la ordin de către C.C. Biletele la ordin au fost emise la datele de 18 august 2000, la 23 august 2000 iar fila C.E.C. la 18 septembrie 2000.
Ceea ce trebuie reţinut este faptul că, începând cu data de 24 august 2000 SC V.I. SRL se afla în interdicţie bancară ceea ce a avut ca rezultat nedecontarea sumelor de către banca, deoarece societatea nu a avea disponibil bănesc in cont. Prin Decizia penală nr. 88 din 10 iunie 2008 Curtea de Apel Ploieşti a admis apelul inculpatei C.E., a desfiinţat în parte sentinţa atacată şi după descontopirea pedepsei rezultante în pedepsele componente, a redus pedeapsa principală aplicată acesteia pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen. de la 8 ani închisoare la 6 ani închisoare.
S-a modificat pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi în sensul că a înlăturat dintre drepturile interzise dreptul de alege sau a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice.
În urma recontopirii s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen.
Totodată, s-a dedus din pedeapsa rezultantă durata arestării preventive în vederea extrădării din Republica Grecia, de la 21 august 2005 până la 30 noiembrie 2005 şi de la 4 ianuarie 2006 la 15 februarie 2007.
Prin recursul declarat inculpata a solicitat reducerea pedepsei.
Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârilor atacate, în raport de motivul de recurs invocat, dar şi din oficiu, Înalta Curte constată o greşită stabilire a situaţiei de fapt în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de art. 286 şi art. 287 C. pen., temei de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 286 C. pen., constituie infracţiunea de falsificare a instrumentelor oficiale, falsificarea unui sigiliu, unei ştampile sau a unui instrument de marcare de care se folosesc unităţi la care se referă art. 145 şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 287 din acelaşi cod, prevede că folosirea instrumentelor false arătate în art. 286 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Din economia celor 2 texte incriminatorii, rezultă că existenţa celor 2 infracţiuni este condiţionată de îndeplinirea situaţiei premisă şi anume ca obiectul material falsificat şi, respectiv, folosit, (sigiliu, ştampilă, instrument de marcare) să aparţină unei unităţi dintre cele prevăzute de art. 145 C. pen., adică unei activităţi ori instituţii publice, ori de interes public.
Or, în cauză ştampila falsificată şi respectiv folosită, a SC B., sucursala Câmpina, nu este dintre cele la care se referă textul art. 145 C. pen., astfel că lipsind situaţia premisă expres arătată de cele 2 texte incriminatorii, urmează ca sub acest aspect, să se constate că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 286 şi art. 287 C. pen., iar, drept urmare, să se dispună achitarea inculpatei pentru aceste două infracţiuni.
Temeiul de casare invocat de inculpată referitor la greşita individualizare a pedepsei nu este întemeiat.
În raport de gradul ridica de pericol social al infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, reflectat de modul şi împrejurările în care a fost concepută şi realizată înşelăciunea, pedeapsa de 6 ani închisoare a fost just individualizată, astfel că nu se justifică reducerea acesteia şi deci, sub aspect, nu poate fi primit motivul de recurs invocat.
Neexistând alte motive care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatei să fie admis în limitele arătate şi să fie menţinută pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. a) C. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta inculpată C.E. împotriva deciziei penale nr. 88 din 10 iunie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 79 din 15 februarie 2007 a Tribunalului Prahova, numai cu privire la greşita condamnare a inculpatei pentru infracţiunile prevăzute de art. 286 şi art. 287 C. pen.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi repune în individualitatea lor pedepsele componente.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achită inculpata pentru infracţiunile prevăzute de art. 286 şi art. 287 C. pen.
Menţine pedeapsa aplicată inculpatei, de 6 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi lit. b), c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi a art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. a) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale ambelor hotărâri.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4117/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4120/2008. Penal → |
|---|
