ICCJ. Decizia nr. 1259/2009. Penal. Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1259/2009
Dosar nr. 3007/1/2009
Şedinţa publică din 4 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 2 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 3161/2/2009 (776/2009), a fost admisă cererea transmisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 90 alin. (2) raportat la art. 883 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 222/2008, a dispus arestarea persoanei solicitate D.M., pe o perioadă de 5 zile, de la 2 aprilie la 6 aprilie 2009.
Persoana solicitată va fi predată în arestul D.G.P. Municipiului Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin semnalarea transmisă de O.I.P.C., la 25 martie 2009, B.C.N.I. Bruxelles a cerut urmărirea internaţională a persoanei solicitate D.M.
S-a învederat faptul că împotriva acesteia şi în absenţa sa, a fost emisă o decizie de executare a unei pedepse de 3 ani pentru furtul unei sume de bani, cu circumstanţe agravante, dat fiind faptul că participanţii la infracţiune sau cel puţin unul dintre ei şi-a asumat titulatura sau a purtat insigna unui ofiţer de poliţie, precum şi pentru infracţiunea de conspiraţie criminală.
Persoana solicitată a fost prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti care, la data de 2 aprilie 2009, a dispus măsura reţinerii acesteia pe timp de 24 de ore, până la 3 aprilie 2009, ora 11,00.
Persoana solicitată a fost prezentată, apoi, instanţei competente pentru judecarea sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele acestuia de autorităţile belgiene la data de 25 martie 2009.
Instanţa a verificat identitatea persoanei solicitate şi a procedat la audierea acesteia, după ce s-a asigurat că motivul reţinerii sale este cunoscut.
Instanţa a constatat că în cauză sunt îndeplinite cerinţele art. 883 şi art. 90 din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 222/2008.
La dosar există solicitarea Interpol în care sunt precizate datele cu privire la mandatul emis de autorităţile belgiene în legătură cu săvârşirea de către persoana solicitată D.M. a unei infracţiuni pe teritoriul Belgiei constând în aceea că, împreună cu alte persoane, asumându-şi identitatea unor poliţişti, au sustras sume de bani de la turişti.
Având în vedere că în cauză nu există probe privind emiterea unui mandat pentru aceeaşi faptă de către autorităţile române, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea şi, faţă de pericolul faptelor, precum şi în raport de sancţiunea stabilită, a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 5 zile.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs persoana solicitată D.M., solicitând admiterea, casarea hotărârii atacate şi cercetarea sa în stare de libertate, întrucât nu a fost transmis mandatul european de arestare, situaţie în care nu se justifică arestarea sa provizorie.
A mai susţinut că nu a avut cunoştinţă de proces, fiind expulzat din Belgia. Este singurul întreţinător al familiei sale, având doi copii minori.
Verificând hotărârea atacată potrivit dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este legală şi temeinică.
Din solicitarea remisă de Interpol rezultă datele necesare cu privire la săvârşirea de către persoana solicitată D.M. a unor infracţiuni pe teritoriul Belgiei. Faptele reţinute în sarcina acesteia dau loc la predare, potrivit dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 222/2008 şi pentru care s-a emis mandatul european de arestare, sens în care a şi fost sesizată Curtea de Apel Bucureşti.
Instanţa de fond a respectat dispoziţiile art. 883 şi art. 90 alin. (2) din actul normativ invocat, măsura arestării fiind dispusă în mod legal.
Persoana solicitată a fost audiată şi i-au fost făcute cunoscute drepturile pe care le are în această fază procesuală.
Instanţa a acordat termen de judecată la 6 aprilie, în vederea prezentării mandatului european de arestare, însoţit de traducere, precum şi a garanţiilor referitoare la posibilitatea rejudecării cauzei.
Constatând că criticile formulate prin motivele de recurs sunt nefondate, măsura arestării persoanei solicitate D.M. fiind neîntemeiată şi dispusă în conformitate cu prevederile legale, Înalta Curte va respinge recursul acesteia ca nefondat.
Recurenta persoană solicitată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată D.M. împotriva încheierii din 2 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 3161/2/2009 (776/2009).
Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1258/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 126/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
