ICCJ. Decizia nr. 1258/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1258/2009
Dosar nr. 2919/1/2009
Şedinţa publică din 3 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea dată în Şedinţa publică din 24 martie 2009, Curtea de Apel Iaşi, în baza art. 160b alin. (3) C. proc. pen., raportat. la art. 3002 C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive a inculpaţilor C.N.N.G., şi O.C.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpaţilor.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul C.N.N.G., solicitând revocarea măsurii arestării preventive, deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Recursul nu este fondat.
Examinând cauza sub toate aspectele conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele considerente:
Prin rechizitoriul nr. 75/D/P/2006 din 4 iunie 2007 al D.I.I.C.O.T. – B.T. Vaslui a fost trimis în judecată, printre alţii şi inculpatul C.N.N.G. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în stare de arest preventiv prin sentinţa penală nr. 372 pronunţată în Şedinţa publică din 5 septembrie 2008, fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 14 ani închisoare privativă de libertate.
În cauză există probe şi indicii temeinice în sensul că inculpatul arestat a comis fapta prevăzută de legea penală ce face obiectul cauzei, fiind îndeplinite şi condiţiile impuse de art. 148 lit. f) C. proc. pen., atât prin prisma cuantumului pedepsei prevăzute de norma incriminatoare pentru faptele presupus a fi comise de inculpaţi, cât şi cel al pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaţilor, circumscris de gradul de pericol social concret semnificativ al faptelor, de rezonanţă socială a acestui gen de fapte şi de urmările produse.
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul inculpatului, ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.N.N.G. împotriva încheierii din 24 martie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală pronunţată în dosarul nr. 02036/89/2007.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 125/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1259/2009. Penal. Cerere de transfer de... → |
|---|
