ICCJ. Decizia nr. 1386/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1386/2009
Dosar nr. 3090/117/2007
Şedinţa publică din 14 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 18/D din 15 ianuarie 2008, Tribunalul Cluj a condamnat inculpatul M.M.S., fiul lui M.V. şi E., născut la 02 septembrie 1972 în Turda, cetăţean român, studii medii, divorţat, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în Turda, jud. Cluj, cu antecedente penale, deţinut în Penitenciarul Gherla, pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) la pedeapsa de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.
A făcut aplicarea prevederilor art. 71 şi art. 64 lit. a), b) C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului şi potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsă timpul reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 13 iunie 2007 la 15 ianuarie 2008.
În temeiul art. 17 alin.,2 din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea cantităţii de 1,90 gr. pulbere ce conţine MDMA (aflată în camera de corpuri delicte pentru droguri şi precursori din cadrul I.G.P.R. - Direcţia de evidenţă operativă şi cazier judiciar Bucureşti), a 0,3 grame cocaină în amestec şi de la inculpatul echivalentul în lei, la data plăţii, a sumei de 290 euro obţinută din vânzarea drogurilor.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că de la începutul anului 2007 şi până în momentul reţinerii sale, inculpatul M.M.S. a deţinut, oferit şi vândut, prin acte materiale repetate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, cocaină şi comprimate MDMA (ecstasy) mai multor tineri din mun. Turda şi Cluj Napoca, iar în intervalul mai-iunie 2007, a vândut investigatorului sub acoperire aproximativ un gram de cocaină şi 15 comprimate ecstasy.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv: procesele-verbale de efectuare a unor acte premergătoare, cele cu privire la cumpărarea de către investigatorul acoperit H. cu ajutorul colaboratorului a mai multor cantităţi de cocaină şi comprimate de ecstasy, de redare a convorbirilor telefonice, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică din 25 mai, 30 mai, 31 mai şi 08 iunie 2007 întocmite de Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul IGPR, declaraţiile martorilor G.C.R. şi P.A., precum şi declaraţia inculpatului.
Fiind audiat, atât pe parcursul urmăririi penale, cât şi în timpul cercetării judecătoreşti, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptelor.
Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori prin Decizia penală nr. 114/A din 11 noiembrie 2008, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul declarat de inculpatul M.M.S. născut la 2 septembrie 1972, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinţei penale nr. 18/D din 15 ianuarie 2008 a Tribunalului Cluj, pe care a desfiinţat-o doar în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate acestuia.
Rejudecând, a condamnat pe inculpatul M.M.S. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 74 rap. la art. 76 lit. a) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b C. pen., pe o durată de 2 ani.
A făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 lit. a), b) C. pen.
A menţinut starea de arest a inculpatului şi a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv de la 13 iunie 2007 la 11 noiembrie 08.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei atacate.
Împotriva sus-menţionatei decizii a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate şi achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătând că potrivit cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., instanţa a comis o gravă eroare de fapt.
În acest sens a susţinut că a fost condamnat pentru o pretinsă activitate infracţională, pe baza unei strategii a întregului material probatoriu, făcută de agenţii colaboratori, care au fost folosiţi provocator.
A mai arătat că investigatorul acoperit H. nu a intrat niciodată în contact direct cu el, prezentând la modul general aspecte din procesele verbale şi nu în mod concret cum au fost achiziţionate drogurile de către A., iar colaboratorul acoperit A. nu a făcut nici o declaraţie pertinentă în susţinerea şi dovedirea vinovăţiei sale, la dosar fără a exista acte premergătoare întocmite personal de investigatorii acoperiţi.
A mai susţinut că martorul cu identitate protejată P.A. a dat declaraţii în faţa unui lucrător de politie şi nu în faţa procurorului, declaraţii care nu reflectă adevărul şi nu pot fi coroborate cu alte probe.
A mai arătat că există declaraţiile a 6 martori din care rezultă că nu este cunoscut ca şi traficant de droguri, iar conform proceselor-verbale de percheziţie domiciliară, corporală şi auto nu au fost găsite droguri.
Totodată, a susţinut că nu au fost redate convorbirile telefonice cu A. privind stabilirea întâlnirii şi transferul drogurilor.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea pronunţată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că Decizia instanţei de control judiciar este legală şi temeinică, pedeapsa aplicată inculpatului, astfel cum a fost reindividualizată, fiind corect dispusă.
În această ordine de idei, având în vedere că motivele din prezentul recurs sunt de fapt reiterarea motivelor de apel invocate de către inculpat şi în faţa Curţii de Apel Cluj, fără a mai relua considerentele instanţei, care a motivat temeinic şi pertinent, admiterea apelului doar în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate şi respingerea celorlalte motive susţinute, se constată, din probele aflate la dosar, că prima instanţă a administrat în cursul cercetării judecătoreşti probele solicitate atât de reprezentantul parchetului, cât şi de apărătorul inculpatului pe baza cărora s-a reţinut o stare de fapt corespunzătoare adevărului, fiind pe deplin dovedită vinovăţia inculpatului, stabilindu-se fără putinţă de tăgadă că acesta este autorul infracţiunii.
De asemenea, pe parcursul judecării apelului, la solicitarea apărătorului inculpatului s-au mai administrat şi alte probe, însă acestea nu au fost în măsură să răstoarne starea de fapt reţinută iniţial.
Astfel, a fost audiat martorul R.C.S., (fila 68 dos. inst. apel), coleg de serviciu cu inculpatul şi care a arătat că acesta nu se ocupă cu traficul de droguri, investigatorul sub acoperire H., martorul cu identitate protejată A. şi colaboratorul A. (filele 76, 87, 120 dos. inst. apel), care şi-au menţinut declaraţiile date în faţa primei instanţe şi din care rezultă că inculpatul a vândut droguri colaboratorului A., iar acesta i le-a predat investigatorului sub acoperire H. Martorul cu identitate protejată A. a declarat că inculpatul era cunoscut în rândul tinerilor din Turda (filele 123-124 dos. urm. pen.) ca ocupându-se cu comercializarea de droguri, respectiv cocaină şi comprimate de ecstasy, ba mai mult că a şi fost de faţă când acesta a vândut unor tineri un praf de culoare albă pentru care a primit sume de bani în euro.
Toate aceste declaraţii se coroborează şi cu declaraţia martorei G.C.R. din cursul urmăririi penale (filele 112-113).
Totodată, în faţa primei instanţe au mai fost audiaţi un număr de 6 martori (filele 71-76), prieteni ai inculpatului, care au declarat că acesta nu este implicat în traficul de droguri, declaraţii corect apreciate de instanţe ca fiind „pro causa" şi, pe cale de consecinţă, în mod just, înlăturate.
Cât priveşte motivul de recurs referitor la activitatea de interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice, în sensul că nu au fost interceptate şi redate convorbirile telefonice ale inculpatului purtate cu A. privind stabilirea anumitor contacte, locuri de întâlnire, modalităţi de plată, nu au fost realizate supravegheri operative de către lucrătorii de poliţie şi înregistrări de imagini din mediul ambiental în care ar fi fost tranzacţionate drogurile şi nu au rezultat convorbiri telefonice de interes în prezenta cauză, se constată că şi acest motiv a fost iniţial invocat în fata instanţei de control judiciar, care a motivat amplu şi temeinic respingerea acestuia.
Fără a mai relua motivarea, în acest sens, se reţine că potrivit art. 912 alin. (4) C. proc. pen., „convorbirile sau comunicările interceptate şi înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participanţilor se arhivează la sediul parchetului (..) şi pot fi transmise judecătorului sau completului investit cu soluţionarea cauzei, la solicitarea acestuia."
Ca atare, se constată că legiuitorul a conferit procurorului atributul selectării şi cenzurării interceptărilor necesare, utile şi pertinente stabilirii situaţiei de fapt, a vinovăţiei inculpatului şi a soluţionării cauzei, şi a dat posibilitatea judecătorului să le solicite integral în momentul în care apreciază că cele puse la dispoziţie până în acel moment nu sunt suficiente sau că acest lucru s-ar impune pentru clarificarea vreunui aspect de fapt sau de drept.
Aşa fiind, după verificarea cauzei şi în raport de disp. art. 3859 alin. (3) Cod de procedură penală, recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.M.S. împotriva Deciziei penale nr. 114/A din 11 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 13 iunie 2007 la 14 aprilie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 14 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1366/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1393/2009. Penal → |
|---|
