ICCJ. Decizia nr. 1410/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1410/2009
Dosar nr. 1427/59/2008
Şedinţa publică din 14 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 24/PI din 2 februarie 2009, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta F.G. împotriva rezoluţiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara nr. 1223/II/2/2008 şi nr. 368/P/2008. Totodată, a obligat petenta la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că prin plângerea penală înregistrată la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş, petenta F.G. a solicitat tragerea la răspundere penală a intimaţilor: B.N.T., I.C., Ş.I.G., C.C., L.E. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), 249 C. pen., 215 C. pen., 290 C. pen., 291 C. pen.
În plângerea iniţială, petiţionara a susţinut că în anul 1999 a încheiat un contract de împrumut cu numitul Ş.I.G. pentru suma de 8000 mărci germane şi la termenul scadent a returnat numai o parte din bani, motiv pentru care creditorul a început executarea silită pentru recuperarea creanţei.
La Biroul Executorului Judecătoresc B.N.T. au fost înregistrate mai multe dosare execuţionale, la cererea creditorului, care s-au perimat din diferite motive.
S-a mai arătat că în Dosarul execuţional nr. 222/EX/2004 intimatul B.N.T., în calitate de executor judecătoresc, a început executarea silită împotriva sa fără a avea încuviinţarea instanţei de judecată şi că la licitaţia organizată de acesta a câştigat avocatul I.C. – avocatul creditorului Ş.I., care şi-a adjudecat pe nedrept imobilul situat în Lugoj, casă şi teren în suprafaţă de 322 m.p., cu toate că terenul aferent casei era de 161 m.p., restul fiind proprietatea numitei F.L.S.
Prin rezoluţia nr. 368/P/2008 din data de 05 noiembrie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii B.N.T., I.C., Ş.I.G. şi s-a disjuns cauza faţă de intimaţii C.C. şi L.E., iar prin rezoluţia nr. 1223/II/2/2008 din data de 04 decembrie 2008 s-a dispus respingerea plângerii formulată de petentă împotriva primei rezoluţii.
Nemulţumită de soluţie petiţionara s-a adresat instanţei cu plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
Petiţionara a solicitat desfiinţarea rezoluţiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara cu numărul 1223/II/2/2008 şi nr. 368/P/2008 pe care le consideră nelegale, întrucât nu s-a constatat abuzul comis de intimatul B.N.T. care în calitate de executor judecătoresc a organizat vânzarea la licitaţie a unui imobil proprietatea sa în Dosarul nr. 222 din 29 octombrie 2004, fără a avea acte legale.
Prima instanţă, examinând actele şi lucrările de la dosar a reţinut că petenta a formulat mai multe plângeri împotriva aceloraşi intimaţi precum şi altor persoane, magistraţi, avocaţi şi executori judecătoreşti în dosarele Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara nr. 449/P/2007, 515/P/2007, 665/P/2007, 41/P/2008, 198/P/2008, 366/P/2008 care se refereau la aceleaşi situaţii juridice, respectiv la modul în care a fost înstrăinat imobilul său, prin vânzarea la licitaţie de către executorul judecătoresc şi la modul în care au fost soluţionate contestaţiile sale de către instanţa de judecată care nu s-au confirmat.
S-a mai reţinut de prima instanţă că prin plângerea formulată, petiţionara nu a invocat probe sau aspecte noi care să justifice reluarea cercetărilor penale faţă de intimaţi astfel constatându-se că rezoluţiile atacate sunt legale şi temeinice neexistând nici un motiv de desfiinţare a lor.
Împotriva sentinţei penale pronunţată de prima instanţă a declarat recurs petiţionara.
Recursul nu este întemeiat.
Examinând hotărârea atacată, respectiv actele şi lucrările de la dosar Înalta Curte, constată că în cauză au fost efectuate acte premergătoare urmăririi penale, urmare a plângerii formulate de petentă.
Din conţinutul acestor acte rezultă că urmărirea penală nu poate fi începută împotriva intimaţilor Ş.I.G., I.C. şi B.N.T. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP), art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), art. 290 C. pen. şi art. 291 C. pen., fiind incidente dispoziţiile art. 10 lit. a), f C. proc. pen., astfel cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă.
Atâta timp cât nu există indicii, respectiv elemente care să genereze cel puţin suspiciuni în sensul săvârşirii unor fapte prevăzute de legea penală de către intimaţi, în mod corect s-a apreciat că în speţă nu se justifică începerea urmăririi penale faţă de aceştia.
Aşa fiind, hotărârea primei instanţe de respingere a plângerii formulată de petentă în temeiul art. 2781 C. proc. pen. este corectă ca şi menţinerea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale atacate, astfel că recursul declarat în cauză apare ca nefondat şi va fi respins ca atare conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara F.G. împotriva sentinţei penale nr. 24/PI din 2 februarie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1393/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1414/2009. Penal. Luare de mită (art. 254... → |
|---|
