ICCJ. Decizia nr. 1469/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE
SECTIA PENALĂ
Decizia nr. 1469/2009
Dosar nr. 2451/1/2009
Şedinţa publică din 21 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor dosarului se reţin următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1 din 5 ianuarie 2009, Curtea de Apel Cluj, rejudecând cauza (după casarea sentinţei penale nr. 75 din 30 iunie 2008 a Curţii de Apel Cluj prin Decizia penală nr. 3554 din 4 noiembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul C.M., împotriva ordonanţei din 29 iunie 2007 a procurorului de la D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj pe care o menţine alături de rezoluţia din 31 ianuarie 2008 a procurorului general de la D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj.
În motivarea acestei sentinţe se reţine că, prin ordonanţa din 29 iunie 2007 a procurorului D.N.A. şi la plângerea petentului s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de: H.T., C.I., D.M., B.L., M.G., judecători la Judecătoria Vişeu de Sus judeţul Maramureş sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu şi luare de mită prevăzute de art. 248 C. pen. şi art. 254 C. pen., S.M., judecător la Judecătoria Vişeu de Sus, cu privire la infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 C. pen. şi abuz în serviciu prevăzută de art. 2481 C. pen. şi favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., P.V. procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 257, 2481 şi 264 C. pen., a prim-procurorului P.V. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus, deoarece în calitate de procuror de şedinţă, a pus concluzii în contradicţie cu probele aflate în dosarele civile în care petentul C.M. şi-a reclamat proprietatea asupra unui teren.
A mai susţinut petentul că, părţile adverse lui în dosarele civile, pe nume B.G., A.I., I.A. şi S., A.V. şi A.V. ca şi Ş.V. şi M.V., au falsificat actele pe baza cărora s-au pronunţat hotărârile civile ce îl nemulţumesc şi au şi promis judecătorului H.T. şi celorlalţi magistraţi că vor vinde terenurile câştigate şi vor împărţi banii cu ei.
Pentru aceste fapte, cei pe care i-a chemat în judecată trebuie să răspundă penal, deoarece prin modul în care şi-au îndeplinit sarcinile de serviciu, au creat condiţii de înstrăinare ilegală a unor suprafeţe de pădure din proprietatea composesoratului.
După cercetările parchetului şi actele premergătoare întocmite, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, constatând că faptele sesizate de petent, nu se confirmă.
Apoi, faptul că petentul este nemulţumit de soluţiile civile pronunţate, nu este de natură să creeze suspiciuni cu privire la îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către magistraţii intimaţi sau la comiterea faptelor penale reclamate.
În aceste condiţii atât actele procurorilor precum şi sentinţa penală, au reţinut în final că, acuzaţiile aduse magistraţilor, nu se dovedesc, ca de altfel nici infracţiunile de corupţie.
Se mai constată de către instanţa de fond, că prin memoriul de la fila X, chiar petentul recunoaşte că, în momentul când au fost soluţionate dosarele civile, actele sale „au fost furate" şi aşa s-au întocmit „acte false", dar nu indică niciun indiciu doveditor asupra acestei acuzaţii.
În consecinţă, petentul recurge la plângerea de faţă, ce are ca temei de drept prevederile art. 2781 C. proc. pen., urmărind indirect, a reforma sentinţe civile definitive şi irevocabile, ceea ce textul de lege menţionat, nu prevede. Cu această motivare, plângerea petentului, a fost respinsă, ca nefondată prin sentinţa penală de mai sus.
Petentul nemulţumit, în termenul legal, formulează prezentul recurs, solicitând reaprecierea probelor, admiterea recursului său şi casarea sentinţei date cu nr. 1 din 5 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Cluj şi rejudecându-se plângerea sa, pe baza actelor ce le posedă din 1948, să i se redea proprietatea asupra terenului în litigiu.
Recursul este nefondat.
Curtea, reexaminând sentinţa atacată, ordonanţa şi rezoluţia parchetului pe baza actelor premergătoare întocmite în baza art. 275 – art. 2781 C. proc. pen., reţine că probele au fost corect evaluate.
Cum, legiuitorul nu a adoptat prin art. 2781 C. proc. pen., o cale de atac sau reexaminare a hotărârilor civile definitive şi irevocabile şi intrate în puterea lucrului judecat, criticile şi obiecţiile petentului recurent, nu au temei de fapt şi nici de drept.
Se mai constată că, nu există nicio probă, împotriva magistraţilor judecători şi procurori ce să releve că şi-au încălcat atribuţiile de serviciu sau le-au îndeplinit defectuos şi ca urmare s-a săvârşit infracţiunile reclamate şi prevăzute de art. 254 şi 257 C. pen.
Apoi, soluţiile pe care le dau judecătorii precum şi concluziile ce le pun procurorii de şedinţă, au la bază actele dosarului şi pregătirea lor profesională.
Împrejurarea, că soluţia finală în orice cauză, ajunge să nemulţumească pe una dintre părţi sau mai multe, nu înseamnă că această împrejurare este o dovadă a săvârşirii vreunei fapte penale, de cei care au pronunţat-o, numai pe baza unei afirmaţii sau susţineri, după cum procedează recurentul petent în cauza de faţă.
În consecinţă, sentinţa atacată urmează a fi menţinută, ca de altfel şi actele procurorului şi respins recursul petentului, ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul C.M. împotriva sentinţei penale nr. 1 din 5 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurentul petiţionar să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1467/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1534/2009. Penal → |
|---|
