ICCJ. Decizia nr. 1763/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1763/2009
Dosar nr. 1562/89/2007
Şedinţa publică din 13 mai 2009
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 246 din 19 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1562/89/2007 al Tribunalului Vaslui s-au dispus următoarele:
Respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care inculpaţii M.M., H.M.C. şi V.Ş.A. au fost trimişi în judecată, din infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen. în ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.M. şi infracţiunea de lovire prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A., în coautorat la infracţiunea de omor calificat, prev de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., formulată de partea civilă D.I. prin apărător.
Respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen. în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen. sau în infracţiunea de încăierare prin care s-a cauzat moartea, prev. de art. 323 alin. (3) teza a Il-a C. pen., formulată de inculpatul M.M. prin memoriile depuse la dosar.
Pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen. cu alic. art. 74 lit. a) şi art. 74 alin. (2) şi art. 76 lit. a) şi art. 76 alin. (2) C. pen., condamnarea inculpatului M.M., fiul lui E., în prezent aflat în stare de arest în Penitenciarul cu Regim închis Vaslui, necăsătorit, fără copii minori, studii medii, fără antecedente penale, la pedeapsa de 9 ani închisoare.
Pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului M.M. drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. în condiţiile prev. de art. 71 C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului M.M. şi conf. art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa stabilită durata arestării preventive de la 21 martie 2007 la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul M.M. o puşcă din lemn aflată la camera de corpuri delicte a instanţei, înregistrată în registrul de evidenţă a corpurilor delicte la poziţia nr. 49/2007.
Pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. condamnarea inculpaţilor:
- H.M.C., fiul lui Ş. şi E., cetăţean român, muncitor, necăsătorit, fără copii minori, studii medii, fără antecedente penale.
- V.Ş.A., fiul lui Ş. şi F., cetăţean român, necăsătorit fără copii minori, şcoala profesională, fără antecedente penale, la câte o pedeapsă de 5000 h amendă.
S-a atras atenţia inculpaţilor asupra disp. art. 631 C. pen.
A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă D.I. domiciliat în Negreşti, jud. Vaslui în contradictoriu cu inculpatul M.M. A fost obligat inculpatul M.M. să achite părţii civile D.I. suma de 4.250 lei cu titlu de despăgubiri civile şi 10.000 lei cu titlu de daune morale.
S-a respins restul pretenţiilor civile, respectiv până la concurenţa sumei de 50.000 le cu titlu de daune morale formulate de către partea civilă faţă de acest inculpat.
A fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă D.I. în contradictoriu cu inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A. privind obligarea acestora alături de inculpatul M.M. la plata sumelor de 50.000 lei cu titlu de daune morale şi 4.250 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 313 din Lege nr. 95/2006 inculpatul M.M. a fost obligat să achite părţilor civile Spitalului Sf. Treime Iaşi - 341,52 lei şi Serviciului de ambulanţă judeţean Vaslui - 354,47 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 191 C. proc. pen. obligă inculpatul M.M., a fost obligat la 850 lei cheltuieli judiciare către stat.
Inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A. au fost obligaţi la câte 140 lei cheltuieli judiciare către stat.
Suma de 110 lei reprezentând contravaloare expertizei medico legale efectuată în timpul cercetării judecătoreşti se avansează din fondurile M.J.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:
Inculpaţii M.M., H.M.C. şi V.Ş.A. sunt locuitori ai satului Valea Mare - localitate componentă a oraşului Negreşti iar victima D.G. era locuitor al oraşului Negreşti.
În ziua de 31 decembrie 2006 mai mulţi tineri din Valea Mare printre care şi inc M.M. s-au constituit într-un grup de urători, numiţi tradiţional „ haiduci" şi au colindat potrivit tradiţiei pe la diferite case din oraşul Negreşti.
Inculpatul M.M., potrivit rolului său în grupul de urători, avea asupra sa o puşcă din lemn de dimensiuni apropiate de cele ale unei puşti reale. în jurul orelor 16,00 -17,00, acest grup de urători se afla în zona suburbiei P. - oraş Negreşti, când inculpatul M.M. a fost apelat pe telefonul mobil de inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A., fiind solicitat să le împrumute calculatorul său pentru a fi folosit în noaptea de revelion, la domiciliul lui H.M.C.
Inculpatul M.M. a acceptat solicitarea celor doi şi le-a comunicat locul unde se afla, astfel că cei doi inculpaţi, folosind un autoturism marca D., de culoare crem, aparţinându-i lui Ş.S., condus de V.Ş.A. s-au deplasat din suburbia Valea Mare până la ieşirea din oraşul Negreşti, către suburbia P. unde s-au întâlnit cu inculpatul M.M. pe care l-au luat cu autoturismul şi le-a dus calculatorul la domiciliul lui H.M.C.
După încheierea acestei operaţiuni inculpatul M.M. a fost condus de ceilalţi doi la ieşirea din oraşul Negreşti către P. pentru a se întâlni cu ceilalţi tineri din grupul său de urători.
Între timp în zona respectivă grupul de urători din valea Mare se întâlnise cu un grup de urători care mergeau cu „capra" compus din tineri din zona Negreşti, grup din care făcea parte şi victima D.G. A existat o altercaţie între tinerii din acest grup şi Z.G.M. care făcea parte din grupul de „haiduci".
La sosirea inc. M.M., cu autoturismul împreună cu ceilalţi doi inculpaţi aceştia au aflat despre incidentul ce avusese loc, au observat că Z.G.M. prezenta urme de lovituri pe faţă şi s-au hotărât să plece în căutarea agresorilor.
În autoturism au urcat inculpaţii H. şi V., M.M. care avea asupra lui puşca din lemn şi Z.G.M. După ce au parcurs cam 2-300 metri au ajuns grupul tinerilor din Negreşti, au oprit autoturismul din care au coborât inculpaţii. Aceştia i-au salutat pe cei din Negreşti şi le-au cerut să rămână pe loc. Cei din Negreşti dându-şi seama de intenţiile agresive ale inculpaţilor s-au risipit şi au luat-o la fugă. Victima D.G. a rămas mai în urmă s-a împiedicat de o denivelare a trotuarului şi a căzut, fiind ajunsă din urmă de inculpaţii H.C.M. şi V.Ş.A.
Primul a ajuns lângă victimă, H.M.C. care a lovit-o cu un arac peste picioare după care i-a aplicat câteva lovituri peste corp. A ajuns lângă victimă şi inculpatul V.Ş.A. care a lovit-o şi el cu picioarele peste corp.
Cei doi inculpaţi au abandonat victima şi au fugit după martorul U.C.V. pe care însă nu l-au ajuns şi au revenit la locul unde era căzută victima.
Între timp lângă aceasta ajunsese şi inculpatul M.M. care însă nu lovea victima. Inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A. au lovit din nou victima cu picioarele peste corp, victima încerca să evite loviturile inculpaţilor şi, în poziţia culcat pe spate cum era se mişca într-o parte şi-n alta protejându-şi capul cu braţele, palmele fiind puse la ceafă şi coatele îndreptate înainte.
Inculpatul M.M. a ridicat puşca din lemn de partea ce reprezenta ţeava puştii şi a lovit, prin împingere cu patul armei victima în zona capului. Dată fiind mişcarea continuă a victimei, precum şi faptul că aceasta avea capul acoperit cu un coif, nici inculpatul M.M. şi nici ceilalţi doi nu au putut preciza zona în care a fost aplicată lovitura. Au apreciat că lovitura ar fi fost aplicată în zona cefei victimei pentru că în acea zonă au văzut urme de sânge.
Ca urmare a loviturii aplicate de către inculpatul M.M. victima a căzut, s-a întins pe pământ şi nu mai dădea semne că ar încerca să se ridice. Inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A. au strigat la M.M. să nu mai lovească victima şi mai ales să nu o lovească în cap. Toţi trei au încetat să mai lovească victima s-au urcat în maşină şi au plecat.
Victima s-a ridicat cu greutate a făcut câţiva paşi şi s-a aşezat pe marginea unui şanţ din faţa porţii locuinţei martorului L.C.P.
De locul unde era căzută victima s-auapropiat martorii D.I. şi L.C.P. după care au venit şi alţi martori printre care: P.C., P.L. şi U.C.V. Martorii au constatat că victima avea urme de lovituri în zona capului era plină de sânge vorbea cu greutate şi acuza dureri în zona capului. A spus celor prezenţi că a fost bătută de tinerii din Valea Mare fără să poată preciza de care anume, cine şi cum a lovit-o.
A fost anunţată salvarea şi poliţia.
Victima a fost transportată la Spitalul orăşenesc Negreşti şi internată la ora 18,20 cu diagnosticul „ TCC prin agresiune". A fost chemat la spital şi tatăl victimei D.I. unde care a refuzat, sub semnătură, internarea victimei cât şi trimiterea acesteia la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui.
Victima a fost condusă acasă, însă, pentru că starea ei s-a agravat a fost transportată din nou la Spitalul orăşenesc Negreşti unde apare internată la ora 21,20 cu diagnosticul „ TCC agresiune, comă profundă" a fost trimisă de urgenţă cu ambulanţa la Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Treime Iaşi, unde apare ca fiind internată la ora 23,14 cu diagnosticul" hematom extradural acut fronto - temporal drept, comă gradul III, fractură temporo - parieto – sfenoidală dreapta". S-a intervenit operator practicându-se craniectomie largă fronto – parieto - temporală dreapta de 12/8 cm, s-a evacuat hematomul, s-a practicat hemostază prin electocoagularea arterei meningee ce era ruptă, s-au efectuat operaţiuni de drenaj şi sutura plăgii, după care victima a fost internată în secţia ATI, evoluţia fiind în primă fază favorabilă. La scurt timp, ora 5.20, starea victimei s-a agravat şi cu toate eforturile medicilor, la ora 4,30 (2 ianuarie 2007) intervine stopul cardiac iresuscitabil.
În urma autopsierii cadavrului victimei s-a întocmit raportul de constatare medico legală nr. 1935 din 13 februarie 2007 de către specialişti din cadrul I.M.L. Iaşi. Rezultă din concluziile acestui raport că moartea victimei D.G. a fost violentă şi ea s-a datorat comei cerebrale traumatice, consecinţa contuziei cerebrale şi hematomului extradural în cadrul unui traumatism cranio - cerebral cu fractură de calotă craniană iradiată la baza craniului complicată în evoluţie cu leptomeningită acută.
Aspectul şi topografia leziunilor pledează pentru posibilitatea producerii lor prin loviri active repetate cu obiect contondent neputând exclude nici lovirea urmată de cădere. Decesul victimei poate data din 2 ianuarie 2007.
Raportul de constatare a fost avizat de Comisia de avizare din cadrul I.M.L. Iaşi care, a precizat că, leziunile cranio - cerebrale pledează pentru producerea lor prin lovire cu obiecte contondente. Afară de leziunile externe cranio - cerebrale raportul de necropsie nu descrie alte leziuni externe care să ridice probleme timpului lor de vindecare dacă victima ar fi supravieţuit.
În timpul cercetării judecătoreşti s-a efectuat o nouă expertiză medico legală pentru clarificare aspectelor legate de natura şi numărul leziunilor traumatice pe care le-a prezentat victima, obiectul vulnerant şi mecanismul de producere a acestora, rolul lor în determinismul morţii victimei. Rezultă din conţinutul acestui raport de expertiză medico - legală traumatologică că o singură lovitură a avut potenţial tanato - generator şi că elementul care a servit la diferenţierea celor patru impacte la nivelul extremităţii cefalice (a capului) şi stabilirea loviturii tanato - generatoare a fost identificarea unei singure leziuni care avea acest potenţial şi anume hematomul extradural fronto - temporal drept, masiv compresiv. în acest context moartea victimei D.G. care a fost violentă s-a datorat comei prin sindrom de hipertensiune intracraniană determinat de un traumatism cranio - cerebral soldat cu hematom epicranian parietal drept, fractură liniară parieto- temporală dreaptă cu uşoară denivelare, ruperea arterei meningee mijlocie drepte şi hematom extradural fronto - temporal drept masiv, compresiv.
Leziunile care au dus la deces s-au produs prin lovire activă în regiunea parieto - temporală dreaptă cu un obiect contondent, cu suprafaţă relativ mică sau cu muchii. Lovirea cu capătul patului unei puşti din lemn în timp de victima era căzută la sol putea determina aceste leziuni.
Între lovirea activă în regiunea parieto - temporală dreaptă şi deces există legătură directă de cauzalitate.
Victima a mai suferit alte trei impacte la nivelul extremităţii cefalice:
- un impact la nivelul ochiului drept, soldat cu tumefacţie echimotică violacee palpebrală şi hemoragie subconjunctivală, produs prin lovire activă cu mijloc contondent. (pumni).
- un impact occipital drept soldat cu infiltrat hemoragie epicranian care s-a putut produce fie prin lovire activă cu mijloc contondent (picior, pumn) sau cu obiect contondent (băţ, patul puştii), fie printr-o lovire a capului de sol în cursul mişcărilor victimei;
- un impact parieto- temporal stâng soldat cu fractură liniară parieto - temporală stângă iradiată în etajul posterior stâng al bazei şi infiltrat hemoragie al muşchiului temporal stâng care s-a putut produce printr-o cădere cu lovirea capului de sol sau printr-o lovire activă cu un obiect contondent cu suprafaţă plană.
Aceste trei impacte nu au produs leziuni cu potenţial tanato generator şi nu au intervenit în determinismul morţii.
În absenţa unor elemente obiective medico legale, experţii nu s-au putut pronunţa cu privire la celelalte obiective stabilite de către instanţă, respectiv: direcţia de lovire, poziţia agresor - victimă şi succesiunea producerii leziunilor.
Coroborând concluziile ropotului de expertiză medico legală cu celelalte probe administrate în cauză şi în special cu declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor din care rezultă modul în care s-au derulat faptele, tribunalul a apreciat că leziunea tanato - generatoare s-a produs prin lovirea victimei de către inculpatul M.M. cu patul acelei puşti din lemn în timp ce victima era căzută pe sol.
Impactul occipital drept şi cel parieto - temporal stâng s-au putut produce prin lovirea capului victimei de planul dur din beton în contextul în care victima s-a împiedicat şi a căzut.
Nu sunt elemente care să ateste că, victima ar fi fost lovită cu un obiect cu suprafaţă plană care nu a existat la locul faptei şi care să fi produs impactul nominalizat la pct. 5 alin. (3) din Raportul de expertiză medico legală a I.M.L. Iaşi.
Se poate aprecia în acest context că aceste leziuni s-au produs prin lovirea victimei cu capul de planul dur al solului în contextul agresiunii exercitat de către inculpat asupra acestuia.
Din modul în care inculpaţii au acţionat rezultă că aceştia au urmărit să aplice o corecţie tinerilor din zona Negreşti care îl agresaseră pe Z.M. Conform acestei hotărâri spontane au acţionat, fiecare dintre ei, alergând şi încercând să-i lovească pe cei din grupul advers. Inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A., au lovit victima care era căzută şi au împiedicat-o astfel să se ridice, fără să aibă vreo înţelegere cu inculpatul M.M. şi fără să cunoască sau să prevadă modul în care acesta va lovi victima. Aceasta se poate deduce şi din modul în care cei doi inculpaţi au reacţionat în momentul în care au văzut cum inculpatul M.M. a lovit victima: i-au cerut să nu mai lovească, i-au imputat că nu trebuia să o lovească la cap, au încetat agresiunea şi au plecat.
Este evident că inculpaţii nu au urmărit uciderea vreunei persoane şi nu au discutat despre această posibilitate. Scopul activităţii lor era să aplice o corecţie acelor tineri. Lovirea victimei de către inculpatul M.M., cu intensitate, folosind acea puşcă din lemn, în zona capului într-un mod imprevizibil este o circumstanţă reală care se răsfrânge asupra participanţilor conf. art. 28 alin. (2) C. pen., numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau prevăzut.
Pentru existenţa coautoratului la o infracţiune de omor este nevoie ca participanţii să desfăşoare o activitate indivizibilă şi în realizarea intenţiei de a ucide, fiind conştienţi de urmările faptei lor şi care să realizeze printr-o acţiune simultană, conjugată şi coordonată, toate actele obiective ce caracterizează această infracţiune. Nu sunt îndeplinite aceste cerinţe în cauza de faţă astfel că, a fost respinsă cererea formulată de partea civilă D.I. prin apărător privind schimbarea încadrării juridice în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A. din infracţiunea prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. în aceea de coautori la infracţiunea prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. cu aplic art. 75 lit. a) C. pen.
Faptele inculpaţilor H.M.C. şi V.Ş.A. de a aplica mai multe lovituri victimei D.G. fără a-i cauza leziuni care să necesite zile de îngrijiri medicale realizează conţinutul infracţiunii de lovire prev. de art. 180 alin. (1) C. pen.
Fapta inculpatului M.M. de a aplica victimei D.G. o lovitură puternică în zona capului cu un obiect apt a produce leziuni letale şi de a-i cauza astfel o leziune traumatică gravă care a condus la deces realizează conţinutul infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen.
Din modul în care inculpatul a acţionat rezultă că chiar dacă el nu a urmărit uciderea victimei a prevăzut posibilitatea survenirii morţii ca rezultat potenţial al activităţii lui şi a acceptat aceasta. Rezultatul mai grav al activităţii intenţionate a inculpatului de a lovi victima cu intensitate într-o zonă vitală a corpului cu un obiect apt de a produce leziuni letale a fost prevăzut şi acceptat de către inculpat şi nu i se poate atribui acestuia doar pe baza culpei sale.
În acest context a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. în cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen. formulată în repetate rânduri de inculpatul M.M. prin memoriile depuse la dosar.
Nu poate fi primită nici cererea de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea de încăierare ce a avut ca urmare moartea unei persoane prev. de art. 322 alin. (3) C. pen., încăierarea presupune două grupuri adverse între care se schimbă lovituri reciproce şi ne aflăm în situaţia agravantei prev. de alin. (3) teza a Il-a al art. 322 C. pen. în cazul în care nu se poate stabili cine este autorul loviturii sau loviturilor ce au cauzat decesul.
Nefiind îndeplinite aceste cerinţe a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul M.M. în sensul arătat mai sus.
Pentru infracţiunile comise inculpaţilor li s-a stabilit câte o pedeapsă, la individualizarea cărora, în cadrul general prevăzut de art. 52 şi art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) au fost avute în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise, datele privind persoana inculpaţilor, atitudinea sinceră a acestora în timpul procesului.
Având în vedere aceste din urmă criterii instanţa a apreciat că inculpatului M.M. îi pot fi reţinute ca şi circumstanţe atenuante conduita bună pe care acesta a avut-o până la data comiterii faptei, prev. de art. 74 lit. a) C. pen. precum şi situaţia concretă în care a comis fapta respectiv starea de confuzie cauzată de atmosfera sărbătorilor de iarnă şi starea de ebrietate în care se afla inculpatul, circumstanţe prev. de art. 74 alin. (2) C. pen. cu consecinţa reducerii pedepsei aplicate sub minimul special prev. de lege pentru fapta comisă cu respectarea proporţiei prev. de art. 76 alin. (2) C. pen. Pedeapsa privativă de libertate aplicată inculpatului va fi executată în regim de detenţie şi drept consecinţă i-au fost interzise inculpatului în condiţiile prev de art. 71 C. pen., drepturile prev de art. 64 lit. a), b) C. pen.
Conform art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului M.M. şi conf. art. 88 alin. (1) C. pen. din pedeapsa aplicat, s-a dedus durata arestării preventive de la 21 martie 2007, la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpat în folosul statului, o puşcă din lemn aflată la camera de corpuri delicte a instanţei.
În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A. acestora li s-a aplicat câte o pedeapsă constând în amendă şi li s-a atras atenţia asupra disp. art. 631 C. pen. Chiar dacă pentru această infracţiune este necesară plângerea prealabilă în situaţia dată întrucât victima a decedat aceasta nu a mai avut posibilitatea să formuleze o astfel de plângere.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei s-a avut în vedere faptul că partea civilă D.I. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.550 lei cheltuieli de înmormântare şi 50.000 lei daune morale. Referitor la despăgubirile civile întrucât inculpatul M.M. a fost de acord să achite, a fost obligat la plata sumei solicitate.
Cu privire la cererea de daune morale, este recunoscut faptul că decesul unui copil în condiţiile unor relaţii de familie normale cauzează părinţilor un prejudiciu moral, un prejudiciu de afecţiune. Suma solicitată însă este exagerată şi instanţa a apreciat că acordarea unei sume de 10.000 lei cu titlu de daune morale reprezintă o reparaţie echitabilă şi suficientă.
Partea civilă a formulat pretenţii faţă de toţi inculpaţii însă în condiţiile în care doar inculpatul M.M. prin fapta sa a produs prejudiciile menţionate instanţa a respins acţiunea părţii civile formulată în contradictoriu cu inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A.
În baza art. 313 din Lege nr. 95/2006 a fost obligat inculpatul M.M. la plata cheltuielilor ocazionate de transportul şi spitalizarea victimei.
Conform art. 191 C. proc. pen. inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În termenul prevăzut de art. 363 C. proc. pen. sentinţa penală a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, partea civilă D.I. şi de inculpaţii M.M., H.M.C. şi V.Ş.A. pentru motive de nelegalitate şi netemeinice.
Criticile Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui vizează următoarele aspecte:
- nelegalitatea sentinţei apelate prin reţinerea în favoarea inculpatului M.M. atât a dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., cât şi a dispoziţiilor art. 76 alin. (2) C. pen., cele două texte excluzându-se reciproc.
Întrucât fapta dedusă judecăţii este o infracţiune de omor în cazul constatării existenţei de circumstanţe atenuante, este aplicabilă reglementarea de excepţie, prevăzută de art. 76 alin. (2) C. pen., care permite reducerea pedepsei închisorii până la o treime din minimul special, şi nu reglementarea prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.;
- netemeinicia sentinţei în ceea ce priveşte reţinerea de circumstanţe atenuante judiciare în favoarea inculpatului M.M. cu consecinţa reducerii pedepsei închisorii aplicate sub minimul special, faţă de gravitatea extremă a faptei, modalitatea de săvârşire şi periculozitatea deosebită a inculpatului.
Se solicită admiterea apelului, desfiinţarea în parte în latura penală a hotărârii atacate şi, în urma rejudecării cauzei, pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice prin înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului M.M. şi aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de dispoziţiile art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen.
Inculpaţii M.M., H.M.C. şi V.Ş.A. au criticat sentinţa pronunţată de tribunal pentru motive de netemeinicie, considerând că au fost aplicate pedepse greşit individualizate în ce priveşte cuantumul în condiţiile în care instanţa nu a dat o suficientă eficienţă acelor împrejurări reale şi personale de natură a atenua răspunderea penală.
Partea civilă D.I. nu a formulat în scris motive de apel, prin cererea de apel sau printr-un memoriu separat, şi nici nu a fost prezent în instanţă pentru a le formula oral cu ocazia judecării apelului, conform prevederilor art. 374 C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr. 1 din 5 februarie 2009, Curtea de Apel Iaşi a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui împotriva sentinţei penale nr. 246 din 19 mai 2008 a Tribunalului Vaslui, hotărâre pe care a casat-o în parte în latura penală numai cu privire la inculpatul M.M. şi, în rejudecare,
A înlăturat aplicarea faţă de inculpatul M.M. a dispoziţiilor art. 76 lit. a) C. pen.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
A dedus arestarea preventivă a inculpatului, după data de 19 mai 2008 şi a menţinut starea de arest a inculpatului.
A respins, ca nefondate, apelurile declarate de partea civilă D.I. şi de inculpaţii M.M., H.M.C. şi V.Ş.A. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi inculpatul M.M., solicitările acestora fiind prezentate în practicaua prezentei decizii.
Examinând Decizia penală atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, Înalta Curte constată următoarele:
În cauză a fost stabilită corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, procedând-se la încadrarea juridică corespunzătoare a faptei săvârşite de acesta.
Astfel, în baza amplului probatoriu administrat în cauză s-a stabilit cu certitudine că, în seara zilei de 31 decembrie 2006, în baza hotărârii de a aplica o „corecţie" unor tineri din care făcea parte şi victima D.G., inculpaţii H.M.C. şi V.Ş.A. i-au aplicat acesteia mai multe lovituri cu picioarele, trântind-o la pământ şi împiedicând-o să se ridice, iar inculpatul M.M. i-a aplicat o lovitură puternică în zona capului cu un obiect apt să producă leziuni letale, cauzându-i un traumatism cranio-cerebral soldat cu hematom extradural fronto-temporal drept masiv, compresiv, ce a condus la deces.
Din rapoartele de constatare medico-legală întocmite în cauză rezultă că moartea victimei a fost cauzată de leziuni care au fost produse prin lovire activă în regiunea parieto-temporală dreaptă cu un obiect contondent cu suprafaţă relativ mică sau cu muchii.
Din probele administrate în cauză reiese că numai inculpatul M.M. avea asupra sa puşca din lemn, ceea ce conduce la concluzia că loviturile aplicate de acesta cu patul puştii au determinat decesul victimei.
Cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte formulată de inculpatul M.M. nu poate fi primită deoarece, deşi nu a urmărit rezultatul produs, după modul în care a acţionat (intensitatea loviturii, zona vitală, obiectul folosit) inculpatul putea şi trebuia să prevadă rezultatul acţiunilor sale.
Cu privire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului M.M., aspect contestat atât de parchet, cât şi de inculpat prin motivele de recurs formulate, Înalta Curte apreciată că, în raport de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) privind criteriile generale de individualizare şi art. 52 C. pen. care reglementează scopurile pedepsei, pedeapsa stabilită în cauză acestui inculpat este just individualizată şi nu se impune nici reducerea şi nici majorarea acesteia.
În consecinţă, deşi s-a avut în vedere pericolul social al faptei, urmările acesteia şi modul de săvârşire a infracţiunii, în mod corect s-au reţinut în favoarea inculpatului recurent circumstanţe atenuante, avându-se în vedere că nu are antecedente penale, a avut o conduită bună înainte de săvârşirea faptei şi a regretat infracţiunea comisă.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, va respinge recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi inculpatul M.M., ca nefondate, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi inculpatul M.M. împotriva Deciziei penale nr. 1 din 5 februarie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 21 martie 2007 la 13 mai 2009.
Obligă recurentul inculpat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300 lei, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3245/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1766/2009. Penal → |
|---|
