ICCJ. Decizia nr. 1989/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1989/2009
Dosar nr. 1899/33/2008
Şedinţa publică din 27 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 15 din 2 februarie 2009, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul M.I. împotriva rezoluţiei nr. 257/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, rezoluţie pe care a menţinut-o.
Prin plângerea înregistrată la data de 16 decembrie 2008, petentul M.I. a criticat rezoluţia nr. 257/P din 17 octombrie 2008 pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 257/P din 17 octombrie 2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de I.G. şi O.A. controlori financiari din cadrul Camerei de Conturi a judeţului Cluj – D.C.F.U. Cluj, pentru infracţiunea prev. de art. 248, 249, 263, 264 C. pen. şi art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată.
În motivarea plângerii sale, petentul a învederat faptul că, în cauză există probe de vinovăţie a celor doi făptuitori, care cu ocazia controlului financiar la R.A.G.C.L. Câmpia Turzii au muşamalizat o serie de nereguli, abateri şi infracţiuni comise de conducători R.A.G.C.L. Câmpia Turzii.
Din actele şi lucrările dosarului, curtea reţine următoarele:
Prin rezoluţia nr. 257/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, menţinută prin rezoluţia nr. 1001/II/2/2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de I.G. şi O.A. controlori financiari din cadrul Camerei de Conturi a judeţului Cluj – D.C.F.U. Cluj, pentru infracţiunea prev. de art. 248, 249, 263, 264 C. pen. şi art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată.
Se reţine, în speţă că, în plângerea sa penală, petentul se referă la un proces verbal de constatare nr. 9320 din 15 decembrie 2005 întocmit de cei doi făptuitori, proces verbal care, potrivit susţinerilor petentului este fals, deoarece „s-au muşamalizat fraude de peste 20 miliarde lei", de aceea acesta a solicitat cercetarea penală a controlorilor financiari şi verificarea acestui proces verbal de constatare.
Din actele premergătoare începerii urmăririi penale rezultă faptul că petentul M.I. este lider al Sindicatului liber al angajaţilor din R.A.G.C.L. Câmpia Turzii şi în această calitate a sesizat Curtea de Conturi pentru verificarea unor aspecte economico-financiare.
Aceste aspecte au stat la baza controlului efectuat de către numiţii I.G. şi O.A. în perioada 2 noiembrie - 15 decembrie 2005. Rezultatele controlului se regăsesc în procesul verbal de constatare înregistrat la R.A.G.C.L. Câmpia Turzii sub nr. 9320 din 15 decembrie 2005 şi la camera de Conturi a judeţului Cluj – D.C.F.U. Cluj sub nr. 1307 din 15 decembrie 2005.
Rezultatele acestui control au fost comunicate Sindicatului liber al angajaţilor din R.A.G.C.L. Câmpia Turzii, atât în cursul anului 2005 cât şi ulterior urmare a unei alte sesizări în 2 aprilie 2007.
Potrivit art. 122 lit. q) a Legii nr. 94/1992, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 77/2002 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, verificarea acestor genuri de procese verbale se realizează conform unei proceduri speciale, constatările controlorilor financiari fiind supuse aprobării Plenului Curţii de Conturi, această verificare neputându-se realiza în faza actelor premergătoare.
De altfel, conform adresei din 10 octombrie 2008 a Curţii de Conturi constatările celor doi controlori financiari au fost aprobate de Plenul Curţii de Conturi.
În consecinţă, constatând că soluţia parchetului este temeinică şi legală, în cauză neexistând indicii de comitere a vreuneia din infracţiunile reclamate, instanţa de fond a respins plângerea, ca nefondată.
Hotărârea susmenţionată a fost atacată cu recurs de către petiţionarul M.I., care prin cererea formulată în scris a reiterat motivele invocate anterior şi a solicitat începerea urmăririi penale împotriva numiţilor I.G. şi O.A. pentru săvârşirea infracţiunilor reclamate.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor cauzei sub toate aspectele, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul nu este fondat.
În cauză s-au efectuat acte premergătoare care nu au pus în evidenţă existenţa unor încălcări ale legii sau ale atribuţiilor de serviciu de către cei doi controlori financiari reclamaţi de petiţionar, susţinerile acestuia nefiind probate.
Împrejurarea că o soluţie dispusă de procuror sau de instanţă nemulţumeşte una din părţi nu este de natură să constituie infracţiune şi să atragă răspunderea penală.
În condiţiile legii, partea nemulţumită poate exercita căile de atac ordinare şi extraordinare.
Verificând şi din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată nici alte motive care să conducă la casare, aşa încât, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat se va respinge, ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul M.I. împotriva sentinţei penale nr. 15 din 2 februarie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurentul petiţionar la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1978/2009. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 3280/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
