ICCJ. Decizia nr. 2227/2009. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2227/2009
Dosar nr. 1344/62/2008
Şedinţa publică din 12 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 854/ S din 20 noiembrie 2008 a Tribunalului Braşov, în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a fost condamnat inculpatului M.OG la 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza Il-a lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) teza Il-a lit. b) C. pen.
S-a computat din pedeapsă perioada reţinerii de 24 de ore din 21 noiembrie 2006.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea specială a cantităţii de 97,6 gr. rezină de canabis.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut că, la 11 octombrie 2006, martorul C.I. a formulat un denunţ prin care a arătat că, în anul 2006, o persoană pe care o cunoaşte sub numele R. i-a propus să-i găsească cumpărători pentru haşiş alb, un amestec de haşiş şi cocaină.
Prin investigaţii organele de urmărire penală au stabilit că persoana cunoscută de denunţător sub numele R. este M.OG
La data de 20 noiembrie 2006 inculpatul M.OG l-a contactat telefonic pe martorul C.I. şi i-a spus că în aceeaşi zi va primi din Italia un pachet cu haşiş în greutate de 100 gr, cerându-i să-i găsească un cumpărător. Martorul C.I. a achiesat la propunere, stabilind ca preţul de vânzare a drogurilor să fie de 2000 euro. Concomitent a înştiinţat organele de urmărire penală.
În consecinţă, prin autorizaţia procurorului nr. 1/128/D/P/2006 s-a încuviinţat procurarea de către investigatorul sub acoperire C. a haşişului sau a altor droguri de la inculpat, autorizaţia fiind valabilă 5 zile.
La 20 noiembrie 2006, inculpatul M.OG i-a cerut martorului R.T. să-l transporte cu autoturismul său în municipiul Braşov. În jurul orei 23,30, inculpatul şi martorul au ajuns la un P. din municipiul Făgăraş unde a oprit un autocar care venea din Italia şi din care a coborât o femeie care avea mai multe bagaje. Inculpatul împreună cu femeia ce venea din Italia a urcat în autoturismul martorului R.T. cu bagajele, transportând-o la locuinţa acesteia. Inculpatul M.OG a ajutat-o pe femeie să urce bagajele în locuinţa ei. Potrivit declaraţiei martorului R.T. în maşină a rămas un pachet care a fost luat de către inculpat.
În jurul orei 0,45 inculpatul transportat de martorul R.T. a ajuns la intrarea în municipiul Braşov unde era aşteptat de martorul C.I. şi investigatorul sub acoperire C.
Martorul C.I. a coborât din maşină şi s-a deplasat la maşina în care se afla inculpatul M.OG şi după ce au discutat câteva minute inculpatul s-a îndreptat către maşina în care se afla investigatorul sub acoperire C. căruia i-a aruncat pe bancheta din spate pachetul de mici dimensiuni, moment în care a fost imobilizat de către organele de poliţie.
În urma expertizării materialului conţinut în pachet s-a constatat că aceasta era rezină de canabis.
Prin Decizia penală nr. 18/ Ap din 18 martie 2009 a Curţii de Apel Braşov s-a respins, ca nefondat, apelul inculpatului M.OG, care a solicitat achitarea, cu motivarea că nu a cunoscut ce conţinea pachetul pe care l-a livrat investigatorului sub acoperire, iar în subsidiar a solicitat reducerea pedepsei.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 3859 pct. 18 şi 14 C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Deşi inculpatul nu recunoaşte că a cunoscut conţinutul pachetului, probele administrate în cauză infirmă apărarea acestuia.
Astfel, declaraţiile constante ale martorului C.I., procesul verbal din 20 noiembrie 2006 şi procesele verbale care conţin discuţiile purtate pe yahoo messenger între denunţător şi inculpat confirmă că inculpatul avea cunoştinţă de conţinutul pachetului.
Activitatea infracţională a inculpatului este relevată şi de conţinutul discuţiilor purtate pe Internet de inculpat cu martorul C.I.
Nici motivul de casare referitor la individualizarea pedepsei nu este fondat.
Faţă de împrejurările în care inculpatul a comis fapta, respectiv cantitatea mare de haşiş pe care a încercat să o vândă - 103,96 gr., şi faţă de atitudinea acestuia în cursul procesului de nerecunoaştere a faptei şi a lipsei de regret pedeapsa apare ca just individualizată în raport de prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), fiind apropiată de minimul special prevăzut de legea specială.
În lipsa circumstanţelor atenuante o reducere a acestei pedepse ar apărarea ca nelegală.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului şi-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.OG împotriva deciziei penale nr. 18/ Ap din 18 martie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 222/2009. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 2231/2009. Penal. Infracţiuni privind... → |
---|