ICCJ. Decizia nr. 2265/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2265/2009
Dosar nr. 40506/3/200.
Şedinţa publică din 15 iunie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 801 din 1 iulie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpaţii :
I. În temeiul disp. art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), condamnat pe inculpatul A.M., la pedeapsa de 12 ani închisoare.
În temeiul disp. art. 65 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 71 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a - II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul disp. art. 350 C. proc. pen. menţine starea de arest a inculpatului.
În temeiul disp. art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) compută prevenţia de la de la 1 iulie 2007 la zi.
În temeiul disp. art 117 C. pen. dispune expulzarea inculpatului după executarea pedepsei.
II. În temeiul disp. art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 16 din Legea nr. 143/2000 condamnă pe inculpatul G.I.L., la pedeapsa de 7 ani închisoare.
În temeiul disp. art. 65 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a - II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 71 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a - II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul disp. art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) deduce prevenţia de la 1 iulie 2007 la 15 aprilie 2008.
III. În temeiul disp. art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 condamnă pe inculpatul P.C., la pedeapsa de 7 ani închisoare.
În temeiul disp. art. 65 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 71 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a - Il-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul disp. art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) compută prevenţia de la 1 iulie 2007 la 15 aprilie 2008.
IV. În temeiul disp. art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 14 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. condamnă pe inculpatul I.A.A., la pedeapsa de 14 ani închisoare.
În temeiul disp. art. 65 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a - II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 71 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a - II-a şi lit. b) C. pen.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 11 ani şi 11 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală 2159 din 3 octombrie 2007 a Judecătoriei sector 1 Bucureşti definitivă prin Decizia penală nr. 2301 din 12 noiembrie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, în pedepsele componente de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală 220 din 22 mai 2005 a Tribunalului Bucureşti; 11 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală 2128/7. 08 2001 a Judecătoriei sect. 1 Bucureşti; 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală 4103 din 4 decembrie 2006 a Judecătoriei sector 2 Bucureşti şi sporul de 5 luni închisoare.
Repune în individualitatea lor pedepsele.
În temeiul disp. art. 39 alin. (1) lit. a) C. pen. contopeşte pedeapsa de 14 închisoare aplicată în prezenta cauză cu pedepsele, 7 ani închisoare, 11 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani închisoare astfel cum au fost descontopite şi repuse în individualitatea lor urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare la care se adaugă sporul de 5 luni închisoare, astfel că inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 14 ani şi 5 luni închisoare.
În temeiul disp. art. 65 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 71 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prav. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Menţine revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentinţa penală 2128 din 7 august 2001 a Judecătoriei sector 4 Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 224 din 6 februarie 2002 a Tribunalului Bucureşti.
Menţine revocarea graţierii condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală 2128 din 7 august 2001 a Judecătoriei sector 4 Bucureşti , rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 224 din 6 februarie 2002 a Tribunalului Bucureşti.
În baza art. 36 alin. (3) C. pen., art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) deduce din pedeapsă aplicată, perioadele deja executate de la 12 iunie 2002 la 5 iulie 2003 şi de la 27 februarie 2004 la zi.
Anulează MEPI 2608 din 19 noiembrie 2007 şi dispune emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa rezultantă de 14 ani şi 5 luni închisoare.
În temeiul disp. art. 350 C. proc. pen. menţine starea de arest a inculpatului I.A.A.
V. În temeiul disp. art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 condamnă pe inculpatul F.S., la pedeapsa de 10 ani închisoare.
În temeiul disp. art. 71 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul disp. art. 65 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) compută prevenţia de la 2 septembrie 2007 la 6 februarie 2008.VI. În temeiul disp. art. 2 alin. (2) alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu aplicarea condamnă pe inculpata I.I., la pedeapsa de 10 ani închisoare.
În temeiul disp. art. 65 C. pen. interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 71 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul disp. art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) compută prevenţia de la 3 septembrie 2007 la 6 februarie 2008.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut, în esenţă, următoarele:
Investigaţiile făcute pe linia combaterii traficului ilicit de droguri, au condus la descoperirea unor reţele internaţionale ce activează pe teritoriul României, cu predilecţie în Bucureşti şi din care făceau parte inculpaţii A.M., P.C., G.L. şi alte persoane.
Urmare supravegherii operative autorizate, la data de 30 iunie 2007, s-a stabilit că cei trei inculpaţi au traficat cantitatea de 851,2 grame heroină în amestec cu cofeină.
Această cantitate, ce a fost primită de inculpatul G.L. de la o persoană neidentificată, a fost dusă la locuinţa inculpatului P.C., unde locuia cu concubina sa, P.C. şi sora acesteia, P.L.
Inculpatul G.L. a pus punga într-un tomberon în faţa imobilului, iar la puţin timp a ieşit şi P.L. care s-a uitat în acea pungă.
În aceste împrejurări, au intervenit organele de poliţie, punga a fost scoasă din tomberon şi în ea s-a găsit cantitatea de 851,29 gr heroină.
În acelaşi timp, organele de poliţie care îl supravegheau pe inculpatul A.M. încă din momentul când anterior transferului drogurilor se întâlnise cu inculpaţii G.L. şi P.C., au procedat la reţinerea acestuia, care se afla la Restaurantul „Pescarul" împreună cu P.C.
Asupra lui A.M. s-au găsit 9350 Euro, două telefoane mobile, 9 cartele SIM şi alte bunuri.
Cercetările efectuate au stabilit că cei trei inculpaţi s-au înţeles cu privire la traficarea unei cantităţi de heroină pe care A.M. urma să o procure prin intermediul unui cetăţean turc, în discuţie fiind cantitatea de 1kg heroină.
Operaţiunea s-a realizat la 30 iunie 2007, când au fost depistaţi de poliţie, s-a stabilit, cu acea ocazie, că inculpatul A.M. avea asupra sa 9350 Euro, 9000 Euro fiind daţi de inculpatul P.C. pentru cantitatea livrată.
Din declaraţiile inculpaţilor a mai rezultat că la 21 iunie 2007, P.C. s-a întâlnit cu A.M. şi G.L., şi împreună cu cetăţeanul turc K.M.B. au intrat în posesia unei alte cantităţi de 1 kg heroină, pe care au predat-o unui alt membru al reţelei.
Cantităţile de heroină au fost trimise din Turcia, conform declaraţiei inculpatului A.M. de la numitul „H.", apoi l-a pus în legătură pe K.M.B. cu inculpatul P.C. şi G.I.L.
Inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptei în modalitatea reţinută şi constituie infracţiunea de trafic ilegal de droguri prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Cu ocazia cercetărilor efectuate, a rezultat că din reţea mai făceau parte inculpatul I.A.A., fiica acestuia minora I.V., mama sa, inculpata I.I., precum şi inculpatul F.S.
Investigaţiile au relevat că inculpatul I.A.A., deţinut în Penitenciarul Bucureşti Rahova, organizează împreună cu un alt deţinut D.H. transporturi de heroină pe ruta Turcia-România, heroină pe care în România o comercializează prin intermediul fiicei sale minore şi mamei sale.
În cauză, s-a dispus autorizarea înregistrărilor convorbirilor telefonice de către inculpaţii I.A.A. şi I.V., din al căror conţinut rezultă că acesta dădea indicii cu privire la modul de cântărire, porţionare, ambalare a drogurilor, unde să fie depozitate, transportate şi apoi vândute.
La data de 2 septembrie 2007, la cererea şi indicaţiile inculpatului I.A.A., inculpata I.I. împreună cu I.V., au predat inculpatului F.S. cantitatea de 142,65 grame heroină, împrejurare cu care au fost prinşi în flagrant, întreaga operaţiune fiind supravegheată de organele de specialitate ale poliţiei.
Inculpatul F.S. a declarat că pentru heroina primită a plătit suma de 1000 Euro, care de altfel a fost găsită asupra inculpatei I.V.
La percheziţia efectuată la domiciliul inculpatelor I.I. şi I.V. s-au mai găsit alte 4 punguţe ce conţineau cantitatea de 14,81 grame heroină –aspect relevat ulterior de raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat de Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor şi Precursori din cadrul IGPR.
Inculpata I.I. a recunoscut că, la cererea fratelui său, a mers la Gara de Nord, unde s-a întâlnit cu şoferul unui autocar, care i-a dat mai multe conserve de peşte, în care a găsit o pungă cu 100 g heroină, apoi încă 150 g heroină.
A mai recunoscut, de asemenea, că a mai comercializat heroină cu altă ocazie diferitelor persoane din cartierul în care locuieşte.
Fapta comisă de inculpatul I.A.A. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) rap. la art. 10 din Legea nr. 143/2000 şi art. 14 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.
Fapta comisă de inculpata I.I. şi F.S. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic ilicit de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.
Împotriva sentinţei au declarat apel inculpaţii A.M., I.A.A., I.I., P.C. şi G.I.L., care au solicitat reducerea pedepselor aplicate şi schimbarea modalităţii de executare şi inculpatul F.S. care a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.
S-a motivat că nu au mai fost condamnaţi până în prezent, au recunoscut faptele comise şi sunt suficiente temeiuri care să justifice că scopul pedepsei poate fi atins şi printr-o pedeapsă redusă în cuantum, cu aplicarea circumstanţelor atenuante.
Inculpatul F.S. a formulat, la 1 octombrie 2008, un denunţ cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de către Mihalache Marian, trimis în judecată pentru aceste fapte, motiv pentru care a cerut aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 cu consecinţa reducerii pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 300/A din 15 decembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de inculpatul F.S., a desfiinţat, în parte sentinţa penală atacată şi, în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi, rejudecând, l-a condamnat la 5 ani închisoare, interzicându-i drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
S-au respins ca nefondate apelurile celorlalţi inculpaţi apreciindu-se că faptele, în modalitatea în care au fost comise, traficându-se cantităţi însemnate de droguri, cu implicarea şi a unor minori, prezintă pericol social crescut, iar sancţiunile trebuie să corespundă acestor circumstanţe.
Recursurile declarate de inculpaţii A.M., I.A.A., F.S., I.I., P.C. şi G.I.L., invocând ca temei de casare disp. art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., sunt nefondate.
Inculpatul A.M. a cerut reducerea pedepsei întrucât a dat dovadă de sinceritate, nu a mai fost condamnat şi are o situaţie familială grea, argumente suficiente în a considera că pedeapsa de 12 ani închisoare este prea mare, iar reducerea sa se poate realiza şi prin executarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Împrejurările invocate nu constituie circumstanţe atenuante în înţelesul dispoziţiilor art. 74 C. pen., în raport de gravitatea faptei comise, traficarea unei cantităţi de drog de mare risc - 2 kg heroină - cât şi condiţiile concrete de comitere a faptei.
De altfel, circumstanţele invocate au fost avute în vedere, pedeapsa aplicată inculpatului A.M. fiind aproape de minimul de 10 ani prevăzut de dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Inculpaţii G.I.L. şi P.C. au solicitat ca pedeapsa de câte 7 ani închisoare aplicată să fie micşorată spre minimul prevăzut de lege, având în vedere circumstanţele personale şi atitudinea procesuală manifestată.
Motivele sunt nefondate, reducerea pedepsei de câte 7 ani închisoare nefiind justificată în raport de gravitatea faptelor comise, dedusă din împrejurarea că inculpaţii au traficat 2 kg de droguri de mare risc, şi numai intervenţia organelor de poliţie le-a întrerupt activitatea infracţională.
Pedeapsa aplicată de instanţă, de câte 7 ani închisoare, sub minimul de 10 ani prevăzut de lege, prin reţinerea art. 16 din Legea nr. 143/2000, corespunde criteriilor de individualizare prev. de art. 52 C. pen.
Inculpatul I.A.A. a fost cel care, din penitenciar unde se afla în executarea unei pedepse de 12 ani închisoare pentru trafic de droguri, este cel care a organizat şi coordonat pe fiica sa minoră, I.V. şi pe mama sa, inculpata I.I. să procure şi să distribuie droguri, fapte care prezintă un pericol social deosebit şi necesită aplicarea unei pedepse severe.
Chiar dacă pedeapsa de 14 ani şi 5 luni închisoare aplicată nu corespunde acestor criterii, fiind prea mică, ea nu poate fi modificată în lipsa exercitării căilor de atac de către procuror.
Se constată astfel că motivele invocate de inculpat, ca circumstanţe favorabile nu sunt fondate.
Inculpata I.I. a solicitat, de asemenea, reducerea pedepsei de 10 ani închisoare aplicată având în vedere circumstanţele personale, vârsta şi starea sănătăţii.
Analizând motivul invocat, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, inculpata săvârşind fapta dedusă judecăţii în mod repetat, împreună cu nepoata sa minoră I.V., traficând peste 200 gr de heroină, astfel că pedeapsa minimă de 10 ani închisoare aplicată corespunde criteriilor de individualizare a pedepsei.
Referitor la recursul declarat de inculpatul F.S., Înalta Curte constată că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin reţinerea disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002, corespunde naturii şi gravităţii faptei săvârşite, cât şi persoanei inculpatului, motivele invocate prin care s-a cerut reducerea pedepsei şi aplicarea suspendării executării acesteia sub supraveghere nefiind fondate.
Motivele invocate nu sunt de natură a aprecia că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia, ci, dimpotrivă, sunt suficiente temeiuri în a se aprecia că este necesar ca acesta să fie executată într-un loc de detenţie.
Întrucât nu se constată motive care, examinate din oficiu să determine casarea hotărârilor, recursurile declarate de inculpaţi vor fi respinse, ca nefondate, conform disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce prevenţia pentru inculpatul A.M. de la 1 iulie 2007 la 15 iunie 2009.
Văzând şi dispoziţiile art.192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii A.M., I.A.A., F.S., I.I., P.C. şi G.I.L., împotriva deciziei penale nr. 300 din 15 decembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia II penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat A.M. reţinerea şi arestarea preventivă de la 1 iulie 2007 la 15 iunie 2009.
Constată că recurentul inculpat I.A.A. este arestat în altă cauză.
Obligă recurentul inculpat F.S. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurenţii inculpaţi P.C. şi G.I.L. la plata sumei de câte 300 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei fiecare, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Obligă recurenţii inculpaţi A.M., I.A.A. şi I.I. la plata sumei de câte 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Onorariul interpretului de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 15 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2253/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2279/2009. Penal → |
|---|
