ICCJ. Decizia nr. 2599/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE
SECTIA PENALĂ
Decizia nr. 2599/2009
Dosar nr. 5676/1/2009
Şedinţa publică din 7 iulie 2009
Deliberând asupra recursului de faţă, pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei constată următoarele:
1. Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin încheierea de şedinţă nr. 30322/3/2008 din 23 iunie 2009 a amânat pe motive de ordin procedural la data de 15 iulie 2009 soluţionarea apelurilor declarate de procuror şi inculpat, interval de timp în care în realizarea obligaţiei legale impuse de art. 3002 C. proc. pen. („în cazurile în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive") a menţinut arestarea preventivă a inculpatului apelant M.I.P.G. pe baza constatării că temeiurile care au determinat aplicarea măsurii preventive amintite în cursul urmăririi penale nu s-au schimbat şi impun în continuare privarea sa de libertate, făcând aplicabile astfel sub aspectul arătat dispoziţiile art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Dispunând astfel, instanţa de apel a reţinut că inculpatul M.I.P.G. – actor, a fost reţinut şi arestat cu începere de la data de 25 iulie 2008 la propunerea D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bucureşti, în baza art. 143 raportat la art. 148 lit. f) şi art. 5 parag. 1 lit. c) din C.E.D.O., pentru introducere de droguri de mare risc în România, deţinere şi transport de droguri de mare risc, fără drept (99,29 gr cocaină, 98,86 gr cocaină şi procaină), infracţiuni flagrante prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., pedepsite de la 15 la 25 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi. Ulterior a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 662 D/P/2008 din 6 august 2008, fiind condamnat în primă instanţă, pentru săvârşirea infracţiunilor arătate, prin sentinţa penală nr. 289 din 13 martie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, la pedeapsa principală rezultantă de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. pe durata de 3 ani (pedeapsă complementară).
2. Recursul în termen declarat de inculpat împotriva încheierii amintite, cale de atac nemotivată, soluţionată în lipsa recurentului în conformitate cu dispoziţiile art. 38511 alin. (3) raportat la art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.
Bănuiala mai mult decât rezonabilă că inculpatul a comis infracţiunile de care a fost acuzat (fiind constatate în flagrant), natura .. a acestora (trafic internaţional) deţinere fără drept de cantităţi apreciabile de droguri de mare risc) condamnarea sa de prima instanţă la pedeapsa principală rezultantă de 6 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, la care se adaugă pericolul de repetare a infracţiunilor (fiind integrat într-o reţea internaţională de traficanţi de droguri) constituie la momentul actual motive justificative suficiente pentru menţinerea arestării preventive a inculpatului în conformitate cu dispoziţiile art. 160b alin. (3) raportat la art. 3002 C. proc. pen. şi art. 5 parag. 1 lit. c) din C.E.D.O.
În plus, condamnarea în primă instanţă chiar nedefinitivă justifică menţinerea arestării preventive a inculpatului şi temeiul ... prevăzut de art. 160b alin. (3) teza II-a C. proc. pen. şi art. 5 parag. 1 lit. a) din C.E.D.O. („Dacă este deţinut legal, pe baza condamnării pronunţată de către un tribunal competent" în acest sens jurisprudenţa C.E.D.O. cauza Weeks c Regatului Unit, 2 martie 2007).
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat recurentul inculpat la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.I.P.G. împotriva încheierii din 23 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia II penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 30322/3/2008.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 7 iulie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2586/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2601/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
---|