ICCJ. Decizia nr. 260/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.260/2009
Dosar nr. 142/1/2008
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 1 din 5 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. 580/39/2008, s-a dispus respingerea cererii formulate de persoana solicitată C.M. privind înlocuirea măsurii de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, ca inadmisibilă.
În temeiul art. 90 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 modificată, a fost menţinută măsura obligării de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art. 145 C. proc. pen., luată faţă de persoana solicitată C.M., pe o durată de 30 zile începând cu data de 9 ianuarie 2009 şi până la data de 7 februarie 2009, măsură dispusă prin încheierea din data de 10 decembrie 2008 a Curţii de Apel Suceava.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, s-a dispus ca persoana solicitată C.M. să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la Poliţia municipiului Suceava, organ de poliţie pe care instanţa îl desemnează cu supravegherea persoanei solicitate, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
Totodată, s-a atras atenţia persoanei solicitate C.M. asupra dispoziţiilor art. 145 alin. (2) C. proc. pen., privind luarea măsurii arestării preventive în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce îi revin.
În temeiul art. 90 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 modificată prin legea nr. 222/2008 coroborat cu art. 145 alin. (2), art. 1402 alin. (8) C. proc. pen., măsura este executorie.
S-a stabilit termen în vederea verificării menţinerii măsurii obligării de a nu părăsi localitatea pentru data de 2 februarie 2009, cu citarea persoanei solicitate.
S-a reţinut că, prin încheierea din data de 10 decembrie 2008 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală, s-a dispus luarea, faţă de persoana solicitată C.M., a măsurii de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu aceeaşi dată.
Prin aceeaşi încheiere, în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale republicată, a fost sesizată Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 – art. 100 inclusiv, art. 102, 105, 106 din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 222/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
A fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a celorlalte articole din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008, începând cu articolul 38, ca inadmisibilă.
În temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 republicată, coroborat cu art. 303 alin. (6) C. proc. pen., s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale mai sus-menţionate.
S-a stabilit termen în vederea verificării menţinerii măsurii obligării de a nu părăsi localitatea pentru data de 5 ianuarie 2009, cu citarea persoanei solicitate.
În motivarea încheierii, prima instanţă a arătat că este investită cu o cerere de predare a persoanei solicitate C.M., către autorităţile judiciare germane, aceasta fiind urmărită penal pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la crimă, jaf şi rănire gravă.
Constatând că soluţionarea cauzei nu poate fi dispusă în lipsa deciziei Curţii Constituţionale, prima instanţă a apreciat că, pentru a asigura predarea în bune condiţii a persoanei solicitate, în cazul în care va hotărî astfel, se justifică menţinerea în continuare a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, reglementată de dispoziţiile art. 145 C. proc. pen.
Împotriva încheierii nr. 1 din 5 ianuarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 580/39/2008 a declarat recurs persoana solicitată C.M. solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii atacate şi înlocuirea măsurii de a nu părăsi localitatea, cu măsura preventivă de a nu părăsi ţara.
Examinând actele şi lucrările dosarului şi încheierea atacată în raport de motivele invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele, conform dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., se constată că recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 90 alin. 11 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008, în cazul în care persoana solicitată este pusă în libertate instanţa dispune, faţă de acesta măsura obligării de a nu părăsi localitatea, dispoziţiile art. 145 C. proc. pen., se aplicându-se în mod corespunzător.
Aşadar, având în vedere modificările aduse Legii nr. 302/2004 privind cooperarea juridică internaţională, prin care se reglementează expres şi limitativ măsurile ce pot fi luate în vederea predării persoanei solicitate şi printre care nu se circumscrie şi măsura obligării de a nu părăsi ţara, se constată că motivul de recurs invocat de persoana solicitată este nefondat.
De altfel, măsura dispusă prin încheierea atacată este legală şi temeinică, întrucât prin încheierea din 10 decembrie 2008 s-a dispus şi sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 – art. 100, inclusiv art. 102, 105, 106 din Legea nr. 302/2004, astfel că, în mod judicios s-a apreciat că, pentru a se asigura predarea în bune condiţii a persoanei solicitate, în cazul în care se va hotărî în acest sens, se justifică menţinerea în continuare a măsurii de a nu părăsi localitatea, reglementată de dispoziţiile art. 145 C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.M.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta persoană solicitată va fi obligată la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.M. împotriva încheierii nr. 1 din 5 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală.
Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 258/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 264/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
