ICCJ. Decizia nr. 3058/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3058/2009
Dosar nr. 186/45/2009
Şedinţa publică din 30 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 58 din 9 iunie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul G.E. împotriva rezoluţiei procurorului din 9 decembrie 2008 dată în dosarul nr. 366/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Pentru a pronunţa această soluţie s-au reţinut următoarele:
În perioada 1997 - 2006, petentul G.E. şi G.A., sora acestuia, au adresat numeroase plângeri organelor judiciare, acuzându-se reciproc de săvârşirea unor infracţiuni.
Disputa litigioasă dintre cei doi, are ca obiect imobilele moştenite, neînţelegerile iscându-se după apariţia Legii nr. 18/1991.
Din cele 16 dosare penale înregistrate în această perioadă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani, doar în unul singur s-a dispus trimiterea în judecată a numitei G.A. (Dosar nr. 542/PA/2006).
Ulterior, G.A. a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracţiunile reclamate de petent şi a fost admisă în parte acţiunea civilă promovată de acesta (Sentinţa penală nr. 267 din 16 iunie 2008).
Prin Decizia penală nr. 354 din 15 septembrie 2008 a Tribunalului Iaşi a fost respins ca nefondat apelul declarat de partea vătămată G.E., hotărâre recurată de acesta la data de 22 septembrie 2008.
În acest context, petentul a reclamat persoanele implicate în soluţionarea litigiilor sale, - procurori, judecători şi avocaţi - nemulţumit de modul în care s-a răspuns solicitărilor pe care le-a făcut cu ocazia demersurilor sale judiciare.
Plângerea formulată de petent s-a respins prin Rezoluţia din 9 decembrie 2008, dată în Dosarul nr. 366/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, prin care s-au dispus următoarele:
1. Neînceperea urmăririi penale faţă de:
- magistratul judecător I.Ş. de la Judecătoria Paşcani sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), 289 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. [art. 10 lit. a) C. proc. pen.];
- magistraţii procurori E.D., L.B., V.A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) [art. 10 lit. d) C. proc. pen.];
- avocat D.T., de la Baroul Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
2. Disjungerea cauzei cu privire la magistraţii procuror V.P. şi F.C. şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Plângerea împotriva acestei soluţii de neurmărire penală a fost respinsă prin ordonanţa din 6 februarie 2009, dată în Dosarul nr. 5/II/2/2009 de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Pentru a respinge plângerea petiţionarului G.E., formulată conform art. 2781 C. proc. pen. la judecător împotriva rezoluţiei de neurmărire, instanţa a constatat, urmare analizei datelor cauzei, că nu rezultă existenţa unor indicii care să confirme acuzaţiile petentului.
Hotărârea instanţei, sus-menţionată, a fost atacată cu recurs de către petiţionarul G.E., acesta solicitând, prin motivele scrise depuse la dosar, admiterea cererii sale deoarece „instanţa nu a respectat nicio normă de procedură”.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor cauzei sub toate aspectele, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul nu este fondat.
În cauză s-au efectuat acte premergătoare care nu au pus în evidenţă existenţa unor încălcări ale legii sau ale atribuţiilor de serviciu de către persoanele implicate în soluţionarea litigiilor petentului (judecători, procurori, avocatul părţii adverse).
Împrejurarea că o soluţie dispusă de procuror sau de instanţă nemulţumeşte una din părţi nu este de natură să constituie infracţiune şi să atragă răspunderea penală a magistratului care a pronunţat-o.
În condiţiile legii, partea nemulţumită poate exercita căile de atac ordinare şi eventual, extraordinare.
Pe de altă parte, în cauză nu există date că magistraţii acuzaţi de către petent nu şi-ar fi îndeplinit cu ştiinţă îndatoririle de serviciu sau că şi le-ar fi îndeplinit defectuos şi că, prin faptele lor, ar fi cauzat o vătămare intereselor legale ale unei persoane.
Nu este confirmată de probe nici susţinerea petentului că judecătoarea I.Ş. ar fi săvârşit infracţiunea de fals intelectual.
De asemenea, cu privire la avocata D.T., s-a reţinut corect că, pe de o parte, în sarcina acesteia nu poate fi reţinută săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) deoarece nu este funcţionar public în înţelesul legii, iar, pe de altă parte, prin activitatea desfăşurată ca avocat nu a încălcat nicio normă de drept penal care să genere răspunderea acesteia pentru vreo faptă penală.
Verificând şi din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată nici alte motive care să conducă la casare, aşa încât, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat se va respinge, ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul petent la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul G.E. împotriva Sentinţei penale nr. 58 din 9 iunie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la 160 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1853/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3070/2009. Penal → |
|---|
