ICCJ. Decizia nr. 311/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 311/2009
Dosar nr. 929/44/2008
Şedinţa publică din 29 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 158/ F din 12 noiembrie 2008, Curtea de Apel Galaţi, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta SC P.F. SRL. Galaţi prin administrator U.P., împotriva Rezoluţiei dată la 27 martie 2008 în dosarul nr. 397/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Prin rezoluţia amintită s-a soluţionat plângerea petentei adresată organului de urmărire penală, prin care s-a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului D.V., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, R.C., subcomisar de poliţie în cadrul I.P.J. Galaţi şi M.D.D., comisar de poliţie la I.P.J. Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi 264 C. pen., art. 289 şi 291 C. pen.
În esenţă, petenta este nemulţumită de modul în care R.C., în calitate de subcomisar de poliţie şi D.V., procuror, au soluţionat cele trei plângeri ce au făcut obiectul a trei dosare, prin care a sesizat săvârşirea de către F.Ş. (dosar 4873/P/2001 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi), P.M. (dosar nr. 6755/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi), D.C. şi B.D. (dosar nr. 6386/P/2006 al aceleiaşi unităţi de parchet) săvârşirea unor infracţiuni. Actele premergătoare efectuate în verificarea celor sesizate de petentă nu confirmă existenţa unor date din care să rezulte săvârşirea infracţiunilor reclamate.
Astfel, în cele trei cauze amintite, R.C., subcomisar de poliţie, a făcut propunere de neîncepere a urmăririi penale faţă de persoanele nominalizate de petentă cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 291 C. pen., pretins săvârşite de F.Ş. sau cele prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), pretins săvârşite de P.M., D.C. şi B.D.
Referatele cu propunerile de neîncepere a urmăririi penale au fost confirmate de procuror D.V., ulterior petenta a uzat de calea de atac, aşa cum este reglementată de art. 2781 C. proc. pen., însă toate rezoluţiile constatate legale şi temeinice s-au menţinut.
După epuizarea mijloacelor procedurale legale, urmare cărora nu s-au desfiinţat rezoluţiile de netrimitere în judecată, petenta a formulat prezenta plângere, susţinând că prin cercetările efectuate şi rezoluţiile dispuse, atât R.C. cât şi procurorul D.V. au săvârşit infracţiunile prevăzute de art. 246, 264, 289 şi 291 C. pen.
Prima instanţă, exercitând controlul asupra legalităţii şi temeiniciei rezoluţiei de netrimitere în judecată, a reţinut că M.D., comisar în cadrul I.P.J. Galaţi, nu a efectuat cercetări în niciunul din dosare, iar R.C. şi D.V. şi-au exercitat atribuţiile de serviciu, efectuând acte premergătoare începerii urmăririi penale, în raport de ansamblul faptic prezentat în sesizările adresate organului de urmărire penală în sensul art. 221 C. proc. pen.
În raport de aceste împrejurări, rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimaţi a fost menţinută.
Împotriva sentinţei, petenta a declarat recurs, fără ca prin memoriul depus să se precizeze criticile pe care înţelege să le aducă hotărârii atacate.
Examinând hotărârea atacată, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., sub toate aspectele, Înalta Curte constată ca nefondat recursul.
Actele îndeplinite de D.V. în calitate de procuror, care prin rezoluţiile nr. 7873/P/2006, nr. 6755/P/2006 şi nr. 6383/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi a confirmat propunerile de neîncepere formulate prin referatele întocmite de R.C., au respectat toate dispoziţiile procedurale ce reglementează această etapă care se situează în afara procesului penal, împrejurare confirmată de faptul că rezoluţiile s-au menţinut de instanţa ce avea competenţă să verifice legalitatea şi temeinicia.
Prin plângerea care face obiectul prezentei cauze, practic petenta, după epuizarea căilor de atac ale rezoluţiilor de netrimitere în judecată a persoanelor reclamate, F.Ş., P.M., D.C. şi B.D., încearcă posibilitatea de a le repune în discuţie legalitatea, situaţie nepermisă de dispoziţiile procesual penale în vigoare.
Cum nu s-au constatat indicii din care să rezulte că persoanele reclamate în plângerea petentei au săvârşit în activitatea de jurisdicţie pretinsele infracţiuni, motivat şi temeinic prima instanţă a menţinut rezoluţia atacată.
Pe cale de consecinţă, recursul petentei va fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiţionară SC P.F. SRL Galaţi, prin administrator unic U.P., împotriva sentinţei penale nr. 158/ F din 12 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 ianuarie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 283/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 337/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
---|