ICCJ. Decizia nr. 257/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 257/2009
Dosar nr. 937/44/2008
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă:
Prin sentinţa penală nr. 163/ F din 19 noiembrie 2008, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta L.V. împotriva rezoluţiei nr. 103/P/2008 din 16 iunie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, pe care a menţinut-o.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin rezoluţia sus amintită, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitoarei M.P.L., executor judecătoresc, pentru infracţiunea de tulburare a folosinţei locuinţei, pe care petenta a reclamat-o.
S-a constatat că petenta a formulat plângere penală, solicitând efectuarea de cercetări pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 320 C. pen., întrucât făptuitoarea îşi desfăşoară activitatea în apartamentul 67 din blocul A 7, situat deasupra apartamentului său, tulburându-i folosinţa.
Instanţa fondului a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 6862 din 12 decembrie 2003 a Judecătoriei Galaţi, definitivă, s-a admis acţiunea exercitată de A.L. Galaţi, iar făptuitoarea a fost obligată să redea apartamentului 67 destinaţia iniţială, aceea de locuinţă.
Această sentinţă a fost pusă în executare la data de 13 decembrie 2007, prin intermediul unui executor judecătoresc, ocazie cu care s-a încheiat şi un proces verbal de executare, fiind îndepărtate de pe uşa de la intrare toate însemnele de identificare a Biroului de executor în care făptuitoarea îşi desfăşura activitatea.
În acelaşi timp, făptuitoarea a achiziţionat apartamentul nr. 68 din acelaşi bloc, pentru a-şi desfăşura activitatea, cu acordul scris al preşedintelui asociaţiei de proprietari şi a majorităţii locatarilor.
Împotriva rezoluţiei, petenta a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, care a respins-o prin rezoluţia nr. 749/II/2/2008 din 07 iulie 2008 şi a menţinut rezoluţia procurorului de caz.
Ulterior, petenta a formulat plângere la instanţă, pretinzând că făptuitoarea îşi desfăşoară activitatea în acelaşi spaţiu iniţial, cel din apartamentul 67, tulburându-i în acest mod folosinţa propriului său spaţiu de locuit.
Petenta solicită obligarea intimatei să redea spaţiului de locuit din apartamentul 67 destinaţia sa iniţială.
Instanţa de fond a constatat că susţinerea petentei, în sensul că făptuitoarea, după punerea în executare a sentinţei civile nr. 6862/2003 a Judecătoriei Galaţi, continuă să exercite activitatea în acelaşi apartament, cu numărul 67, precum şi solicitarea acesteia, de a se dispune obligarea intimatei să redea spaţiului de locuit destinaţia sa iniţială, pot forma obiectul unei plângeri penale la organele abilitate şi nu obiectul unei plângeri în temeiul dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., dat fiind că în cadrul unei astfel de proceduri, instanţa este ţinută să verifice doar legalitatea şi temeinicia rezoluţiilor date de procuror.
Împotriva sentinţei a declarat recurs petenta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că făptuitoarea nu a respectat procesul verbal de executare prin care s-a pus în executare sentinţa civilă nr. 6862/2003 a Judecătoriei Galaţi, continuând să folosească spaţiul din apartamentul 67 pentru a desfăşura activitatea specifică unui birou de executări.
Se susţine, în continuare, că instanţa de fond nu a avut în vedere, ca de altfel şi procurorul investit cu cercetarea plângerii iniţial formulate de petentă, declaraţiile martorilor care adeveresc susţinerile sale.
Se arată că în apartamentul nr. 68, unde, respectând cerinţele legii, intimata ar trebui să desfăşoare activitatea sa specifică, locuieşte o persoană fizică, în aşa fel încât, chiar dacă nu s-a opus executării, intimata nu a respectat dispoziţiile cuprinse în procesul verbal de executare, continuându-şi activitatea în apartamentul nr. 67 şi tulburând în acest mod folosinţa petentei cu privire la propriul său spaţiu de locuit.
Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii şi pe fond, admiterea plângerii formulate de petentă.
Examinând hotărârea în raport de criticile recurentei, ca şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
La data de 17 martie 2008, petenta a formulat plângere penală împotriva intimatei, solicitând tragerea la răspundere penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 320 C. pen., întrucât intimata, în calitate de executor judecătoresc, îşi desfăşoară activitatea în apartamentul nr. 67 din blocul A 7, situat în strada Brăilei, din municipiul Galaţi, situat deasupra apartamentului petentei şi îi tulbură folosinţa locuinţei.
Prin rezoluţia nr. 103/P/2008 din 16 iunie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimată, întrucât fapta nu există.
S-a reţinut în mod justificat, aşa cum reţine şi prima instanţă, că după punerea în executare a hotărârii civile nr. 6862 din 12 decembrie 2003, intimata şi-a desfăşurat activitatea în apartamentul nr. 68 al aceluiaşi imobil şi a îndepărtat toate însemnele de identificare a biroului de executor judecătoresc de pe uşa apartamentului. 67.
Dacă ulterior intimata a reluat activitatea în apartamentul nr. 67, acest fapt poate constitui obiectul unei noi plângeri penale, şi nicidecum nu poate constitui obiectul controlului judiciar ce poate fi exercitat de instanţa de recurs asupra hotărârii primei instanţe.
Ca atare, constatând că hotărârea prime instanţe este temeinică şi legală, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara L.V. împotriva sentinţei penale nr. 163/ F din 19 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 251/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 280/2009. Penal → |
|---|
