ICCJ. Decizia nr. 3117/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3117/200.
Dosar nr. 7676/1/200.
Şedinţa publică din 2 octombrie 2009
Asupra recursurilor de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin încheierea de şedinţă din 23 septembrie 2009, Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, investită cu soluţionarea apelurilor declarate împotriva sentinţei penale nr. 356/S din 25 iunie 2009 a Tribunalului Braşov, secţia penală, procedând la verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive a inculpaţilor C.V. şi O.A.N. deţinuţi în Penitenciarul Codlea, a dispus, în baza art. 3002 raportat la art. 160 lit. b) alin. (1) şi (3) C. proc. pen., menţinerea măsurii arestării preventive a acestora.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă inculpaţilor nu au încetat, şi nici nu s-au modificat, ci subzistă şi impun, în continuare, privarea lor de libertate, raportat şi la soluţia de condamnare pronunţată de prima instanţă. Totodată s-a mai arătat că inculpaţii prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât lăsarea în libertate a acestora ar avea un impact negativ în comunitatea de unde provin şi ar crea un sentiment de nesiguranţă în rândul populaţiei, având în vedere circumstanţele în care s-au comis faptele.
Împotriva acestei încheieri, inculpaţii au declarat, în termen legal, prezentul recurs, a cărui soluţionare a fost lăsată la aprecierea instanţei de către apărătorul desemnat din oficiu.
Recursurile nu sunt fondate.
Dispoziţia instanţei de apel, de a se menţine arestarea preventivă, este legală şi temeinică, avându-se în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inculpaţilor, condamnaţi deja de prima instanţă la pedepse de cate 10 ani închisoare C.V. şi respectiv 5 ani închisoare O.A.N., pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, nu s-au schimbat şi justifică, în continuare, privarea lor de libertate, pentru buna desfăşurare a procesului penal.
Înalta Curte apreciază, în raport cu cele expuse, că lăsarea în liberate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică şi pentru buna desfăşurare în continuare a procesului penal, avându-se în vedere importanţa relaţiilor sociale încălcate, caracterul organizat şi numărul de persoane implicate, consecinţele produse, cantitatea şi varietatea substanţelor stupefiante folosite, datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, precum şi faptul că infracţiunile pentru care sunt cercetaţi sunt sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, se constată că sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru menţinerea stării de arest a acestora.
Recursurile declarate învederându-se, aşadar nefondate, urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respinse.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii O.A.N. şi C.V. împotriva încheierii din 23 septembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 1242/62/2009.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3116/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3138/2009. Penal → |
|---|
