ICCJ. Decizia nr. 3179/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3179/2009
Dosar nr. 669/119/2006
Şedinţa publică din 9 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 18 din 7 martie 2008 pronunţată de Tribunalul Covasna s-au dispus următoarele:
În baza art. 20 C. pen., rap. Ia art. 174 şi art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74, art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) C. pen., a condamnat pe inculpatul Ş.N., fiul lui N. şi A., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat.
În baza art. 861 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi în baza art. 862 C. pen. stabileşte pentru inculpat termen de încercare de 6 (şase) ani, care se socoteşte de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi cu privire la pedepsele accesorii.
În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciu de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Covasna şi să respecte programul stabilit de acesta;
- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prev. de art. 864 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., dispune confiscarea specială a cuţitului cu deschidere la buton, cu o lungime totală de 23,5 cm., aflat în camera de corpuri delicte a I.P.J. Covasna.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., rap. la art. 998 şi 999 C. civ., obligă pe inculpat să plătească părţii civile K.G., suma de 2.500 lei, despăgubiri civile, reprezentând daune morale şi respinge restul pretenţiilor civile formulate de către aceasta.
Constată că, în faza de urmărire penală, partea vătămată a recuperat de la inculpat suma de 2.500 lei despăgubiri civile, reprezentând daune morale.
În baza art. 346 alin. (1) C. proc. penală, cu aplicarea art. 313 din Legea nr. 95/2006 şi art. 998, art. 999 C. civ., obligă pe inculpat să plătească părţi civile Spitalului Judeţean „dr. F.K. Sf. Gheorghe suma de 1261,83 lei, plus dobânda legală prevăzută de OG nr. 9/2000, calculată până la data plăţii integrale a sumei, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părţii vătămate K.G.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. penală, obligă pe inculpat să plătească statului suma de 1.340 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 193 alin. (1) C. proc. pen., obligă pe inculpat să plătească părţii civile K.G. 250 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocaţial.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanţă a reţinut următoarele: fapta inculpatului Ş.N., care în noaptea de 7/8 august 2005, în Barul L.T. din Sf. Gheorghe, i-a aplicat, din spate, părţii vătămate K.G. o lovitură cu un cuţit, în zona abdominală dreaptă, cauzându-i leziuni traumatice, care i-au pus acesteia viaţa în pericol, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 şi art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
Pentru fapta sa inculpatul va răspunde penal, iar la dozarea şi individualizarea pedepsei, potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţa va avea în vedere atât limitele de pedeapsă prevăzute de lege şi pericolul social al faptei săvârşite, care rezultă din încălcarea acelor relaţii sociale care ocrotesc viaţa persoanei împotriva faptelor de orice fel, prin care s-ar aduce atingere acestei valori sociale, cât şi scopul pedepsei, prev. de art. 52 C. pen., precum şi persoana inculpatului, care are vârsta de 28 de ani, lucrează ca muncitor necalificat, nu are antecedente penale, fiind cunoscut cu un comportament corespunzător în comunitatea în care trăieşte şi munceşte, este căsătorit, având în întreţinere doi copii minori, a recuperat o parte din prejudiciul cauzat părţii vătămate şi a avut o atitudine parţial sinceră, recunoscând fapta comisă, cu motivaţiile mai sus arătate, pe care o regretă, împrejurări pe care instanţa le va reţine ca circumstanţe atenuante, în sensul prevederilor art. 74 C. pen. şi va aplica faţă de inculpat dispoziţiile art. 76 alin. (1) lit. b) alin. (2) şi (3) C. pen.
Totodată, instanţa constată că, din referatul de evaluare (f. 168-171), rezultă că, faţă de contextul şi modalitatea comiterii faptei, caracterul singular al acesteia, personalitatea şi stilul de viaţă al inculpatului, resursele interne şi abilităţile acestuia, factorii protectivi şi de risc identificaţi, ponderea şi raportul dintre aceştia, există perspective medii de reintegrare în societate al inculpatului, perspective ce pot fi sporite, prin gestionarea eficientă a consumului de băuturi alcoolice.
Faţă de cele de mai sus, instanţa apreciază ca fiind necesară condamnarea inculpatului Ş.N. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 şi art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74, art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) C. pen.
Faţă de circumstanţele personale ale inculpatului arătate mai sus, instanţa apreciază că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat şi chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârşii infracţiuni, sens în care, în baza art. 861 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. penal (faţă de data săvârşirii faptei - 7/8 august 2005 şi modificările aduse art. 861 C. pen. prin Legea nr. 278/2006, prin care alin. (3) al acestui articol, care excludea posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, a fost abrogat), va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei ce se va aplica şi în baza art. 862 C. pen., va stabili pentru inculpat termen de încercare de 6 (şase) ani, care se va socoti de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.
Totodată, văzând data săvârşirii faptei - 7/8 august 2005 şi modificările aduse art. 71 C. pen. prin Legea nr. 278/2006, instanţa va aplica art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi cu privire la pedepsele accesorii.
În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul urmează să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciu de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Covasna şi să respecte programul stabilit de acesta;
- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 359 C. proc. pen., se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prev. de art. 864 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., instanţa va dispune confiscarea specială a cuţitului, folosit de inculpat la săvârşirea faptei, cu deschidere la buton, cu o lungime totală de 23,5 cm., aflat în camera de corpuri delicte a I.P.J. Covasna.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanţa constată că, partea vătămată K.G., în faţa instanţei de judecată, până la citirea actului de sesizare, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7.500 lei despăgubiri civile (f. 89), din care 5.000 lei daune materiale, respectiv 1.000 lei cheltuieli de spitalizare, medicamente şi alimentaţie pentru fortificarea organismului şi 4.000 lei, valoarea a patru porumbei de rasă pierduţi şi suma de 2.500 lei daune morale.
Cât priveşte daunele materiale solicitate, instanţa constată că, deşi i s-a pus în vederea părţii civile să facă dovada pretenţiilor formulate (f. 172), având în vedere dispoziţiile art. 1169 C. civ., potrivit cu care „Cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească.", acestea nu au fost dovedite, motiv pentru care urmează a le respinge.
Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă K.G., instanţa apreciază că, suferinţele fizice şi psihice îndurate de aceasta în urma faptei inculpatului, raportate la locul săvârşirii faptei, în public şi natura leziunilor produse, care au necesitat şi o intervenţie chirurgicală şi un nr. de 14 -16 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, justifică pe deplin acordarea daunelor morale solicitate, în sumă de 2.500 lei, pe lângă suma de 2.500 lei achitată de inculpat părţii civile în faza de urmărire penală (f. 16), pe care instanţa urmează să o constate, despăgubire pecuniară ce va fi de natură a repara acest prejudiciu moral suferit de partea vătămată.
Reţinându-se vinovăţia inculpatului pentru fapta săvârşită, în baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., rap. la art. 998 şi art. 999 C. civ., inculpatul va fi obligat să plătească părţii civile K.G. suma de 2.500 lei, despăgubiri civile, reprezentând daune morale şi se va respinge restul pretenţiilor civile formulate de către aceasta, ca nedovedite.
În cauză s-a constituit parte civilă şi Spitalului Judeţean „dr. F.K. Sf. Gheorghe, cu suma de 1261,83 lei, plus dobânda legală prevăzută de OG nr. 9/2000, calculată până la data plăţii integrale a sumei, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părţii vătămate K.G. (f. 70).
Reţinându-se vinovăţia inculpatului pentru fapta săvârşită, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 313 din Legea nr. 95/2006 şi art. 998, art. 999 C. civ., acesta va fi obligat să plătească părţi civile Spitalului Judeţean „dr. F.K. Sf. Gheorghe suma solicitată ca despăgubiri civile, plus dobânda legală, calculată pană la data plăţii integrale a sumei, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părţii vătămate K.G.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 1.340 lei cheltuieli judiciare, iar în baza art. 193 alin. (1) C. proc. pen., să plătească părţii civile K.G. 250 lei cu acelaşi titlu, reprezentând onorariu avocaţial.
Împotriva sentinţei au declarat apel inculpatul Ş.N. şi partea civilă K.G. şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna.
În motivele de apel, sentinţa a fost criticată sub următoarele aspecte:
Criticile aduse de procuror au vizat aspecte de netemeinicie, fiind dezvoltate în cuprinsul memoriului de la filele 5-6 dosar apel şi referindu-se la cuantumul pedepsei aplicate. Suplimentar, procurorul de şedinţă, a susţinut şi motive de nelegalitate care vizau greşita reţinere a dispoziţiilor art. 76 alin. (2) C. pen., cât şi nelegala reţinere a dispoziţiilor privind confiscarea specială, respectiv art. 118 lit. b) C. pen., cuţitul neaparţinând inculpatului, ci unui martor.
Apelul părţii civile a vizat, potrivit susţinerilor acesteia, prin apărătorul desemnat din oficiu, dar şi personal, cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, cât şi latura civilă, solicitând majorarea pedepsei, dar şi cuantumul despăgubirilor civile. De menţionat că instanţa de apel, pentru partea civilă, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 173 alin. (3) C. proc. pen., raportat la susţinerile părţii civile prin care îşi majorase cuantumul pretenţiilor civile solicitate prin constituirea de parte civilă, iar pentru dovedirea despăgubirilor în plus aceasta solicitase efectuarea unei expertize medico-legale.
Criticile aduse de inculpat au vizat latura civilă a cauzei, acesta apreciind că în mod greşit a fost obligat la plata către partea civilă a sumei de 2.500 lei despăgubiri civile cu titlu de daune morale, câtă vreme acesta i-ar fi plătit părţii civile, în cursul urmăririi penale, această sumă.
Prin Decizia penală nr. 17/Ap din 18 martie 2009 Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori a dispus următoarele:
În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna şi inculpatul Ş.N. împotriva sentinţei penale nr. 18 din data de 07 martie 2008 pronunţată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. 669/119/2006, pe care o desfiinţează cu privire la:
- neindividualizarea circumstanţelor atenuante,
- greşita reţinere a dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.,
- greşita reţinere a dispoziţiilor art. 76 alin. (3) C. pen.,
- nemenţionarea persoanei de la care s-a dispus confiscarea specială.
Rejudecând în aceste limite,
Reţine dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.
Înlătură dispoziţiile art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. şi pe cele ale art. 76 alin. (3) C. pen.
În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului Ş.N. pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b) C.pen pe o durată de 5 ani.
Reţine că persoana de la care s-a dispus confiscarea specială prevăzută de art. 118 alin. (1) lit. b) este numitul S.F.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge ca nefondat apelul părţii civile K.G.
În baza art. 189 C. proc. pen., dispune avansarea din fondurile M.J. către Baroul Braşov a sumei de 400 RON, reprezentând onorariul avocaţilor desemnaţi din oficiu.
În baza art. 192 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., obligă apelantul-parte civilă K.G. la plata sumei de 250 RON, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul acestuia, celelalte cheltuieli judiciare rămânând în sarcina statului.
Pentru a dispus în acest sens, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate de apelanţi. dar văzând şi dispoziţiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna şi inculpatul Ş.N. împotriva sentinţei penale nr. 18 din data de 07 martie 2008 pronunţată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. 669/119/2006, pe care o va desfiinţa cu privire la neindividualizarea circumstanţelor atenuante, greşita reţinere a dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., greşita reţinere a dispoziţiilor art. 76 alin. (3) C. pen. şi nemenţionarea persoanei de la care s-a dispus confiscarea specială.
Astfel, Tribunalul Covasna, în considerentele sentinţei care face obiectul prezentului apel, a reţinut dispoziţiile art. 74 C. pen. ca şi circumstanţe atenuante, însă fără a le individualiza, deşi acest articol arc două alineate, în primul fiind evidenţiate împrejurări - exemplificative, potrivit alineatului doi al aceluiaşi articol - care pot ti considerate circumstanţe atenuante, iar articolul 79 C. pen. obligă ca orice împrejurare reţinută ca circumstanţă să fie arătată în hotărâre. Observând enumerarea făcută de prima instanţă relativ la persoana inculpatului, care are vârsta de 28 de ani, lucrează ca muncitor necalificat, nu are antecedente penale, fiind cunoscut cu un comportament corespunzător în comunitatea în care trăieşte şi munceşte, este căsătorit, având în întreţinere doi copii minori, a recuperat o parte din prejudiciul cauzat părţii vătămate şi a avut o atitudine parţial sinceră, recunoscând fapta comisă, Curtea va reţine dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.
De asemenea, potrivit art. 76 alin. (2) C. pen., „în cazul infracţiunilor contra siguranţei statului, al infracţiunilor contra păcii şi omenirii, al infracţiunii de omor, al infracţiunilor săvârşite cu intenţie care au avut ca urmare moartea unei persoane, sau al infracţiunilor prin care s-au produs consecinţe deosebit de grave, dacă se constată că există circumstanţe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special". În aceste condiţii, reţinerea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. în vederea aplicării dispoziţiilor privind efectele circumstanţelor atenuante este una greşită, urmând a fi înlăturate şi reţinute dispoziţiile art. 76 alin. (2) C. pen.
Tribunalul Covasna a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. (3) C. pen., înlăturând pedeapsa complementară. Raportat la fapta de care este acuzat inculpatul, aceea de omor calificat sub forma tentativei, condiţiile şi locul de comitere al acesteia, cât şi urmarea produsă, Curtea apreciază că se impune a fi aplicată pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 ani, prin înlăturarea dispoziţiilor art. 76 alin. (3) C. pen.
Potrivit art. 118 lit. b) C. pen., sunt supuse confiscării speciale, bunurile care au fost folosite, în orice mod la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Prima instanţă a reţinut că inculpatul a folosit un cuţit la săvârşirea faptei de care este acuzat, a tăcut aplicarea dispoziţiilor art. 118 lit. b) C. pen., însă nu a reţinut şi persoana de la care urmează a se dispune confiscarea. Probatoriul administrat relevă faptul că acest cuţit a aparţinut martorului S.P. care se afla în acelaşi bar cu inculpatul şi că i l-a dat în cunoştinţă de cauză, ştiind ce va face inculpatul cu acest cuţit. în aceste condiţii, Curtea va reţine că persoana de la care s-a dispus confiscarea specială prevăzută de art. 118 alin. (1) lit. b) este numitul S.F.
Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului, Curtea reţine că sunt nefondate criticile aduse sub acest aspect. Astfel, au fost avute în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise, circumstanţele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale şi tatăl a doi copii minori, atitudinea avută pe parcursul procesului penal, împrejurarea că a acoperit o parte din prejudiciul cauzat.
Cu privire la criticile părţii civile sub aspectul soluţionării laturii civile, Curtea reţine că acestea sunt nefondate. Astfel, în ceea ce priveşte despăgubirile de 5.000 lei solicitate cu titlu de daune materiale, partea civilă nu a produs nicio probă cu privire la acestea, astfel că soluţia de a nu fi acordate este la adăpost de orice critică. în ceea ce priveşte despăgubirile acordate cu titlu de daune morale, acestea au fost acordate în întregime, astfel că nu se impune o analiză din această perspectivă. Pe de altă parte, nici criticile aduse de inculpat sub aspectul soluţionării laturii civile nu sunt fondate. Chiar dacă sunt aspect civil operează disponibilitatea, partea civilă putea să solicite până la citirea actului de sesizare orice sumă cu acest titlu, fiind în atribuţiile instanţei să aprecieze dacă se impune acordarea acestora, cât şi cuantumul lor, totodată, avându-se în vedere şi sumele de bani pe care inculpatul le-ar fi remis părţii civile cu acest titlu, lucru pe care, de altfel, prima instanţă l-a avut în vedere.
Pentru considerentele arătate, sentinţa apelată va fi desfiinţată în limitele de mai sus, urmând a fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. Totodată, va fi respins ca nefondat apelul părţii civile.
Văzând şi dispoziţiile art. 189 şi art. 192 alin. (2) şi (3) C. proc. pen.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna nr. 306/P/2005 inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 rap.la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., reţinându-se următoarea stare de fapt:
În după-amiaza zilei de 07 august 2005, inculpatul Ş.N. s-a deplasat împreună cu prietenul său, martorul S.F. la mai multe baruri din Sf. Gheorghe, unde a consumat băuturi alcoolice, ultima oară fiind Barul D. şi au ajuns ambii în stare de ebrietate. De aici, cei doi s-au deplasat la discoteca organizată la Casa de Cultură Sf. Gheorghe, dar nu au fost primiţi datorită stării în care se aflau, după care s-au deplasat la Barul L.T., unde au ajuns în jurul orei 02,00.
La acest bar cei doi au ocupat scaune de la tejgheaua barului şi au comandat câte o sticlă de 0,5 litri cu bere. La unul dintre scaune se afla şi partea vătămată K.G., care afirmativ consuma băuturi răcoritoare. A rezultat faptul că învinuitul fără vreun motiv anume a început să se certe cu partea vătămată, pe care a insultat-o, iar aceasta în repetate rânduri a încercat să-l calmeze şi nu a reacţionat în vreun fel.
Consumatorii din bar i-au atras atenţia să o lase în pace pe partea vătămată, motiv pentru care şi martorul S.F. a plecat spre ieşire, nedorind să fie implicat în vreun scandal.
În continuare inculpatul Ş.N. s-a deplasat la martorul S.F., solicitându-i cuţitul despre care ştia că acesta îl poartă permanent la el. Martorul a refuzat să dea cuţitul, rugându-l pe inculpat să părăsească barul, dar acesta a insistat, motiv pentru care, după un anumit timp, martorul i-a dat acestuia cuţitul. Acesta avea o lungime totală de 23,5 cm., lungimea lamei de 10,5 cm., lăţimea de 3 cm, vârf ascuţit, având o singură parte tăietoare, care pe partea opusă era prevăzută cu o „gheară", a cărei parte ascuţită era orientată în sensul opus vârfului de cuţit.
Inculpatul Ş.N. a deschis cuţitul, cu care s-a apropiat din spate de partea vătămată care stătea pe un scaun din bar, şi cu care i-a aplicat acesteia o lovitură puternică în zona abdominală dreaptă. Instantaneu, după lovitură, partea vătămată, pentru a preîntâmpina să mai fie lovită, l-a lovit pe inculpat cu pumnul stâng în figură, acesta a căzând la podea.
Persoanele prezente la bar s-au apropiat de cei doi, l-au dezarmat pe inculpat şi l-au reţinut până la sosirea organelor de poliţie.
Conform concluziilor provizorii şi a raportului medico-legal nr. 227/E din 18 august 2005, partea vătămată K.G. a fost supusă unei intervenţii chirurgicale de urgenţă şi a prezentat o plagă abdominală înjunghiată penetrantă de circa 3,5 - 4 cm. la nivelul flancului drept. Leziunea s-a putut produce prin lovire activă cu un corp înţepător-tăietor (cuţitul prezentat), a necesitat 14-16 zile îngrijiri medicale şi a pus în primejdie viaţa părţii vătămate.
Pe baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti, Tribunalul Covasna - prin sentinţa penală nr. 18 din 07 martie 2008 - a dispus condamnarea inculpatului în baza art. 20 rap. la art. 174, art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74, art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) C. pen. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare, suspendată în condiţiile art. 861 C. pen., termen de încercare 6 ani.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel M.P. (sub aspectul individualizării pedepsei), inculpatul şi partea civilă K.G.
Prin Decizia penală nr. 17/Ap din 18 martie 2009 Curtea de Apel Braşov a admis căile de atac ordinare exercitate în cauză de parchet şi inculpat(hotărârea instanţei de fond fiind modificată în sensul reţinerii dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., înlăturării dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 76 alin. (3) C. pen. cu consecinţa aplicării pedepsei complementare prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani; s-a mai constatat că persoana de la care s-a dispus confiscarea specială prevăzută de art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. este numitul S.F. - aspecte invocate suplimentar de către procurorul de şedinţă cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei), a respins apelul părţii civile, menţinând în schimb restul dispoziţiilor hotărârii instanţei de fond - deci inclusiv cele referitoare la cuantificarea pedepsei principale.
Parchetul a invocat motivul de casare prev.de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., în sensul că s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) Solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate sub aspectul individualizării pedepsei, desfiinţarea în aceleaşi limite a sentinţei penale nr. 18/2008 a Tribunalului Covasna privind pe inculpatul Ş.N. şi în urma rejudecării, înlăturarea circumstanţelor atenuante judiciare, cu consecinţa aplicării unei pedepse temeinice, conform art. 72 şi art. 52 C. pen., solicitând şi înlăturarea dispoziţiilor art. 861 C. pen. referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Examinând legalitatea şi temeinicia soluţiilor instanţelor de fond şi de apel conform motivului de recurs invocat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, respectiv cel prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată critica formulată ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanţă şi apoi Curtea de Apel Braşov a reţinut ca circumstanţă atenuantă pentru inculpat, prevederile art. 74 C. pen. pe care, Curtea de Apel Braşov conform dispoziţiilor art. 79 C. pen. a individualizat această circumstanţă atenuantă. Astfel a arătat că inculpatul are vârsta de 28 ani, lucrează ca muncitor necalificat, nu are antecedente penale, fiind cunoscut cu un comportament corespunzător în societate, este căsătorit, având în întreţinere doi copii minori, a recuperat o parte din prejudiciul cauzat părţii vătămate, a recunoscut fapta comisă fiindu-i aplicabile dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.
În mod corect, s-au reţinut de către Curtea de Apel Braşov, dispoziţiile art. 76 alin. (2) C. pen., înlăturându-se dispoziţiile art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. deoarece „în cazul infracţiunii de omor .. pedeapsa închisorii poate fi redusă cu cel mult până la o treime din minimul special".
De asemenea, înlăturarea dispoziţiilor art. 76 alin. (3) C. pen. - înlăturarea pedepsei complementare nu este legală şi în mod corect Curtea de Apel Braşov a apreciat că se impune a fi aplicată pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
Au fost avute în vedere toate criteriile prev.de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise, circumstanţele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, tată a doi copii minori, atitudinea sinceră pe parcursul procesului penal, faptul că a acoperit o parte din prejudiciul cauzat.
Urmează a se constată că în cauză conform dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul formulat de parchet, va fi respins ca nefondat.
Onorariul avocatului din oficiu se va plăti din fondul M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva Deciziei penale nr. 17/AP din 18 martie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul Ş.N.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3102/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3206/2009. Penal → |
|---|
