ICCJ. Decizia nr. 3205/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3205/2009
Dosar nr. 9558/30/2008
Şedinţa publică din 12 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 383/PI din 22 iunie 2009 pronunţată în Dosarul nr. 9558/30/2008, al Tribunalului Timiş, în temeiul art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), inculpatul P.L., a fost condamnat la o pedeapsă de 9 ani închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. pentru o perioadă de 5 ani.
În temeiul art. 71 C. pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. pe toată durata executării pedepsei principale. A fost menţinută starea de arest a inculpatului, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 septembrie 2008 până la zi.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea prevăzută de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.
Totodată, inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile către părţile civile şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt s-a reţinut că în ziua de 12 septembrie 2008, în jurul orelor 21,30, după o altercaţie verbală cu partea vătămată M.D., inculpatul a lovit-o cu cuţitul în zona abdomenului, cauzându-i leziuni traumatice corporale ce au necesitat un număr de 35 de zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus în pericol viaţa.
Prin Decizia penală nr. 89/A din 12 august 2009, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 9558/30/2008, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş şi inculpatul P.L.
Împotriva acestei din urmă decizii inculpatul P.L. a declarat recurs, solicitând prin apărătorul ales, reindividualizarea pedepsei pe care o consideră prea aspră în raport cu atitudinea sa sinceră şi cu circumstanţele sale personale.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu, ambele hotărâri, conform art. 3859, alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Critica privind greşita individualizare a pedepsei este neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 52 C. pen. pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ce priveşte comportamentul făptuitorului.
În speţa de faţă, instanţele au făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, atât sub aspectul naturii şi al cuantumului acesteia, cât şi ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale arătate mai sus.
Aşa fiind. În temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.L.
În conformitate cu dispoziţiile art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 septembrie 2008 la 12 octombrie 2009.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.L. împotriva Deciziei penale nr. 89/A din 12 august 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 septembrie 2008 la 12 octombrie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3204/2009. Penal. Extrădare pasivă (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 4243/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
