ICCJ. Decizia nr. 3376/2009. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.3376/2009

Dosar nr. 1500/2/2009

Şedinţa publică din 21 octombrie 2009

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Prin sentinţa penală nr. 145 din 20 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l-a penală, s-a respins ca inadmisibilă contestaţia la executare formulată de petenta SC P.L.L. SRL, prin reprezentant D.P., împotriva deciziei penale nr. 237/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind obligată petenta la 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, la data de 10 februarie 2009, s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti contestaţia la executare formulată de petentul SC P.L.L. SRL, prin reprezentant D.P. împotriva deciziei penale nr. 237/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, criticând greşita sa obligare la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pe baza înscrisurilor aflate la dosar, instanţa de fond a reţinut că prin Decizia penală nr. 237 din 26 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de contestatoarea SC P.L.L. SRL împotriva deciziei penale nr. 3818 din 20 noiembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dosarul nr. 2369/2/2008, fiind obligată contestatoarea la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu privire la excepţia invocată de apărătorul din oficiu al petentei referitoare la necompetenţa materială a Curţii de Apel Bucureşti de a soluţiona contestaţia la executare - fată de împrejurarea că hotărârea a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care este instanţa de executare, fiind astfel competentă material să soluţioneze această cauză, instanţa de fond a respins-o ca nefondată, cu motivarea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate fi instanţă de executare, conform art. 418 C. proc. pen.

În ceea ce priveşte contestaţia la executare formulată de petentă, instanţa de fond a apreciat-o ca inadmisibilă, întrucât aspectele invocate în susţinerea contestaţiei nu se încadrează în niciuna din situaţiile limitativ şi expres prevăzute de disp. art. 461 C. proc. pen.

B. Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs petenta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, fără a-l motiva oral sau în scris.

Examinând recursul declarat de petentă sub toate aspectele, conform art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat.

Astfel, sub un prim aspect, se constată că instanţa de fond, a apreciat în mod corect că este competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă întrucât deşi cheltuielile judiciare contestate au fost aplicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceasta nu poate fi instanţă de executare, în conformitate cu dispoziţiile art. 418 C. proc. pen.

Pe de altă parte, prima instanţă a soluţionat corect şi fondul cauzei, apreciind că motivul contestaţiei, respectiv greşita obligare la cheltuieli judiciare cu ocazia respingerii cererii deduse judecăţii, nu se încadrează între cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 461 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen.

Pentru toate aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod va obliga recurenta la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatoarea SC P.C.L.L. SRL împotriva sentinţei penale nr. 145 din 20 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l-a penală.

Obligă recurenta contestatoare la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 octombrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3376/2009. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs