ICCJ. Decizia nr. 424/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 424/2009
Dosar nr. 895/46/2008
Şedinţa publică din 6 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 117/ F din 18 noiembrie 2008, Curtea de Apel Piteşti, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea petentului T.C. împotriva rezoluţiei nr. 113/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, pe care a menţinut-o.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut că petentul a formulat plângere în baza art. 2781 C. proc. pen., împotriva rezoluţiei menţionate.
Petentul a susţinut, în esenţă, că rezoluţia prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistratul judecător T.V. de la Judecătoria Curtea de Argeş, este nelegală şi netemeinică pentru că nu s-au administrat toate probele aflării adevărului în această cauză.
Instanţa curţii de apel a motivat că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti prin rezoluţia atacată a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistratul intimat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246, 247, 2481, 249, 264, 289 şi 291 C. pen.
A arătat că pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş se află cauza civilă ce formează obiectul dosarului nr. 382/216/2007 care a fost repartizată judecătorului T.V., în această cauză figurând ca părţi petentul T.C. şi C.L.F.F. a comunei Muşeteşti, judeţul Argeş.
Petentul a invocat faptul că magistratul are o atitudine subiectivă, favorizând părţile adverse din proces.
Din probele administrate, curtea de apel a reţinut că magistratul a respectat dispoziţiile procedurale în materie în cauza civilă nr. 382/216/2007 şi nu a cauzat nici un prejudiciu drepturilor subiective şi intereselor legitime ale părţilor implicate în cauză.
Instanţa a mai apreciat că dacă părţile implicate într-un litigiu sunt nemulţumite de soluţia adoptată de un magistrat, poate recurge la căile de atac prevăzute de lege, în nici un caz nemulţumirea unei părţi nefiind în măsură să atragă răspunderea penală a magistratului pentru soluţia adoptată.
Împotriva sentinţei menţionate a declarat recurs petentul care critică soluţia instanţei fondului şi în esenţă, cere desfiinţarea rezoluţiei, trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale împotriva magistratului.
Recursul nu este fondat.
Potrivit dispoziţiilor constituţionale, magistraţii sunt independenţi şi se supun numai legii.
Conform art. 129 din Constituţie împotriva soluţiilor pronunţate, părţile nemulţumite pot uza de căile de atac prevăzute de lege.
Din actele prealabile aflate la dosarul cauzei, nu rezultă că magistratul intimat a comis fapte penale în cursul judecării cauzei civile care îl nemulţumeşte pe petent.
Aşa fiind, în mod temeinic şi legal, instanţa fondului a respins, ca nefondată, plângerea petentului, menţinând rezoluţia atacată.
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul petentului, pe care-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul T.C. împotriva sentinţei penale nr. 117/ F din 18 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 februarie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 413/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 425/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
---|