ICCJ. Decizia nr. 665/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 665/2009
Dosar nr. 1405/33 /2008
Şedinţa publică din 25 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 137/ D din 26 noiembrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea formulată de petenţii Z.S.l., prin mandatar Z.S.M., K.I. şi L.I. împotriva rezoluţiei nr. 175/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, rezoluţie ce a fost menţinută.
Au fost obligaţi petenţii la câte 100 lei, fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut următoarele:
Prin plângerea înregistrată, la data de 19 septembrie 2008, petenţii Z.S.l., K.I. şi L.I. au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună începerea urmăririi penale faţă de făptuitorii C.A.G., judecător la Judecătoria Cluj - Napoca, F.A.M. şi M.A., grefiere, D.Ş., avocat şi C.G., expert pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), arătând în motivarea plângerii că aceştia se fac vinovaţi de această infracţiune, în sensul că prin abuzurile efectuate de către aceştia o parte din terenul petenţilor în suprafaţă de 12 m.p. a fost înscrisă în C.F pe numele numitei G.l., fiind nemulţumiţi de soluţionarea dosarului civil nr. 6192/211/2006 al Judecătoriei Cluj - Napoca.
S-a mai reţinut că prin rezoluţia din 03 iunie 2008 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii C.A.G., judecător la Judecătoria Cluj - Napoca, F.A.M. şi M.A., grefiere, D.Ş., avocat şi C.G., expert, faţă de care a fost formulată o plângere penală pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), această soluţie a fost menţinută prin rezoluţia nr. 573/II/2/2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, respingându-se plângerea petenţilor.
În urma verificărilor, a rezultat faptul că dosarul civil menţionat a avut ca obiect rectificare de carte funciară, temeiul de drept fiind Legea nr. 7/1996, iar cauza a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr. 1946 din 22 februarie 2008, intimaţii C.A.G., judecător la Judecătoria Cluj - Napoca, F.A.M. şi M.A., grefiere, D.Ş., avocat şi C.G., expert, constatându-se că la termenul la care a avut loc dezbaterea sunt consemnate de către grefier aceleaşi aspecte care se regăsesc şi în plângerea penală, şi anume: obiecţiunile la expertiza întocmită în cauză, solicitându-se respectarea proprietăţii private.
S-a menţionat faptul că, hotărârea judecătorească amintită s-a bazat pe o altă hotărâre judecătorească irevocabilă, şi anume Decizia civilă nr. 636/2005 a Curţii de Apel Cluj.
Prin plângerea penală s-a solicitat „anularea totală a sentinţei civile nr. 1946 din 22 februarie 2008" a Judecătoriei Cluj - Napoca, ceea ce în mod evident nu a putut face obiectul unei cercetări penale, cazurile de casare a hotărârii fiind expres prevăzute în Codul de procedură civilă, petenţii având posibilitatea de a urma calea legală prin atacarea sentinţei civile amintite. Petenţii au mai învederat că nu doresc condamnarea făptuitorilor ci doar restabilirea situaţiei anterioare, fiind nemulţumiţi de modul în care s-a efectuat expertiza, pe care ulterior s-a bazat hotărârea pronunţată. Faţă de aceste susţineri s-a constatat că aceste nemulţumiri nu pot constitui fapte penale, ci pot fi invocate în căile de atac legale.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs petiţionara Z.S.l., fără a depune motivele în scris la dosarul cauzei.
La termenul de astăzi 25 februarie 2009, recurenta petentă Z.S.l., deşi legal citată nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a-şi susţine recursul, însă a depus un înscris prin care a solicitat suspendarea prezentei cauze, având în vedere că încearcă a rezolva abuzurile săvârşite de către judecătoare şi grefieră pe care civilă, urmând a reveni în penal dacă va fi cazul, cerere ce a fost respinsă, ca inadmisibilă, de către instanţă, în raport de dispoziţiile art. 303 C. proc. pen., ce prevăd dispoziţii cu privire la Suspendarea judecăţii, respectiv:
„Când se constată pe baza unei expertize medico-legale că inculpatul suferă de o boală gravă, care îl împiedică să participe la judecată, instanţa dispune, prin încheiere, suspendarea procesului penal până când starea sănătăţii inculpatului va permite participarea acestuia la judecată.
Dacă sunt mai mulţi inculpaţi, iar temeiul suspendării priveşte numai pe unul dintre ei şi disjungerea nu este posibilă, se dispune suspendarea întregii cauze.
Încheierea dată în primă instanţă prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacată separat cu recurs la instanţa superioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Recursul nu suspendă executarea şi se judecă în termen de 3 zile.
Procesul penal se reia din oficiu de îndată ce inculpatul poate participa la judecată.
Instanţa este obligată să se informeze periodic dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea procesului penal.
Instanţa suspendă judecata, prin încheiere motivată, şi în cazul în care a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate, până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiei. Dacă inculpatul este arestat, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 300A2, iar dacă faţă de acesta s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau măsura obligării de a nu părăsi ţara, se aplică, în mod corespunzător, art. 145 şi 145A1. Încheierea este supusă recursului în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Recursul se judecă în termen de 3 zile."
Examinând recursul declarat de petentă sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat.
Astfel, instanţa de fond, în baza materialului probator aflat la dosarul cauzei, a apreciat în mod corect că intimaţii C.A.G., judecător la Judecătoria Cluj - Napoca, F.A.M. şi M.A., grefiere, D.Ş., avocat şi C.G., expert, faţă de care a fost formulată o plângere penală pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), nu au săvârşit aceste fapte.
Pe de altă parte, deşi recurenta petiţionara a arătat, în concret, în ce constă vătămarea adusă intereselor sale, trebuie precizat că nu orice nemulţumire a petentei, angajează răspunderea penală a intimaţilor C.A.G., judecător la Judecătoria Cluj - Napoca, F.A.M. şi M.A., grefiere, D.Ş., avocat şi C.G., expert, ci doar dacă se dovedeşte reaua - credinţă cu care acţionează aceştia în scopul prejudicierii intereselor unei persoane, ceea ce nu este cazul în speţă, lipsind latura subiectivă/obiectivă a infracţiuni reclamată.
În speţă, petiţionara, a avut calitatea de reclamantă în dosarul nr. 6192/211/2006 al Judecătoriei Cluj - Napoca ce a avut ca obiect rectificare de carte funciară, temeiul de drept fiind Legea nr. 7/1996 şi a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. 1946 din 22 februarie 2008.
Eventualele încălcări ale dispoziţiilor procedurale cu ocazia soluţionării cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 6192/211/2006 al Judecătoriei Cluj - Napoca puteau fi criticate într-un cadru procesual adecvat, respectiv în faţa instanţei de judecată, instanţă de judecată sesizată cu soluţionarea căii de atac formulată împotriva sentinţei civile pronunţată de Judecătoria Cluj - Napoca.
Pentru toate aceste considerente, apreciind că soluţia pronunţată în cauză este legală, temeinică şi corect motivată în fapt şi în drept, văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, iar în baza art. 192 alin. (3) din acelaşi cod, va obliga recurenta petentă la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta Z.S.l., împotriva sentinţei penale nr. 137/ D din 26 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurenta petentă la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 663/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 686/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
