ICCJ. Decizia nr. 74/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 74/2009
Dosar nr. 933/42/2008
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 154 de la 8 octombrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 933/42/2008, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea petentului U.P., împotriva ordonanţei nr. 59/P/2008 din 26 februarie 2008 şi a rezoluţiei nr. 313/11/2/2008 din 28 martie 2008 adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Au fost menţinute rezoluţiile atacate.
A fost obligat petentul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că petentul U.P. a formulat în temeiul art. 2781 C. proc. pen., plângere împotriva ordonanţei nr. 59/P/2008 din 26 februarie 2008 şi a rezoluţiei nr. 313/11/2/2008 din 28 martie 2008 adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, de neîncepere a urmăririi penale, a intimaţilor M.C., pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 şi 26 raportat la art. 288 C. pen., P.S. sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi D.G., pentru infracţiunile prevăzute de art. 264 alin. (1) şi art. 26 raportat la art. 288 C. pen., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi la data de 30 aprilie 2008 sub nr. 563/44/2008.
Urmare admiterii cererii de strămutare formulată de petent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus prin încheierea nr. 1364 din 13 august 2008, strămutarea judecării cauzei la Curtea de Apel Ploieşti şi prin încheierea din 1 septembrie 2008 instanţa sesizată iniţial a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea dosarului la această instanţă pentru soluţionarea plângerii formulată de petentul U.P., împotriva rezoluţiilor sus arătate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, la data de 10 septembrie 2008 sub nr. 933/42/2008.
Petentul, persoană vătămată a criticat soluţiile de neîncepere a urmăririi penale a intimaţilor M.C., executor judecătoresc, P.S., subcomisar de poliţie din cadrul Poliţiei municipiului Galaţi, Secţia 4 Poliţie şi avocat D.G. din cadrul Baroului Galaţi, pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând în esenţă nulitatea acestora, întrucât procurorul a făcut menţiuni olografe nereale peste înscrisul original al rezoluţiei şi în mod greşit aceste persoane au fost citate în calitate de intimaţi, ele având calitatea de învinuiţi sau inculpaţi.
S-a mai arătat că avocata D.G. a folosit în apărarea sa înscrisuri din alte dosare şi fiind audiată a dat declaraţii false în faţa procurorului.
S-a solicitat admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiilor şi trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimaţii făptuitori.
S-a ataşat dosarul nr. 59/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Petentul şi intimata D.G. au depus concluzii scrise şi un set de acte cuprinzând copiile xerox ale unor încheieri, sentinţe civile, adrese şi notificări din dosarele soluţionate de Judecătoria şi respectiv Curtea de Apel Galaţi.
Prima instanţă, examinând rezoluţiile atacate, în raport cu actele şi lucrările dosarului de susţinerile petentului, a reţinut că prin ordonanţa nr. 59/P/2008 din 26 februarie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc M.C. sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, a subcomisarului de poliţie P.S. pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi faţă de intimata D.G., avocat în cadrul Baroului Galaţi pentru infracţiunile de favorizare a infractorului, art. 264 alin. (1) C. pen. şi complicitate la fals în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 raportat la art. 288 C. pen.
De asemenea, s-a disjuns şi s-a declinat competenţa de soluţionare a plângerii petentului privind pe B.L., grefier la Judecătoria Galaţi, P.A. şi P.Ş., în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi.
Din cercetările efectuate parchetul a reţinut că prin plângerea formulată, persoana vătămată U.P. îl acuză pe executorul judecătoresc M.C. de comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi complicitate la fals în înscrisuri oficiale, întrucât acesta ar fi pus în executare în mod ilegal sentinţa civilă nr. 5156 din 28 iulie 2006 a Judecătoriei Galaţi, iar subcomisarul de poliţie P.S. ar fi desemnat doi agenţi de poliţie pentru participarea la activitatea de punere în executare a acestei hotărâri.
În ceea ce priveşte pe avocata D.G., petentul a arătat că aceasta a fost angajată ca avocat de părţile adverse în dosarul nr. 3116/2006 al Curţii de Apel Galaţi, unde petentul avea calitatea de recurent şi a comis faptele de favorizare a infractorului şi complicitate la fals în înscrisuri oficiale.
În baza actelor premergătoare efectuate s-a constatat că petentul a formulat mai multe plângeri împotriva aceloraşi persoane şi pentru aceleaşi fapte, care au constituit obiectul cercetărilor efectuate în dosarul nr. 88/P/2007 şi prin ordonanţa cu acelaşi număr din data de 14 mai 2007, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, parchetul, concluzionând astfel că există o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale.
Împotriva acestei ordonanţe, petentul a formulat plângere conform art. 278 C. proc. pen. şi prin rezoluţia nr. 313/11/2/2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, a respins-o, ca neîntemeiată.
Din examinarea actelor premergătoare efectuate în cauză, curtea de apel a constatat că petentul U.P. în calitate de mandatar al mamei sale N.M., a formulat mai multe plângeri împotriva intimaţilor M.C., executor judecătoresc şi P.S., subcomisar de poliţie din cadrul Poliţiei municipiului Galaţi, secţia 4, fiind nemulţumit de modalitatea de punere în executare a sentinţei civile nr. 5165 din 28 iulie 2006 a Judecătoriei Galaţi, irevocabilă prin Decizia nr. 115/ R din 27 februarie 2007 a Curţii de Apel Galaţi prin care s-a admis acţiunea civilă în evacuare formulată de P.A. în contradictoriu cu N.M., U.R., U.D. şi U.P.
Aceste plângeri au constituit obiectul dosarelor nr. 353/P/2007, nr. 88/P/2007, nr. 137/P/2007 şi nr. 158/P/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi prin rezoluţiile date, în toate dosarele, s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată a intimaţilor.
Astfel, prin ordonanţa nr. 353/P/2007 din 23 noiembrie 2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale a făptuitorului M.C., executor judecătoresc, sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 26 raportat la art. 288 C. pen., întrucât faptele sesizate nu se confirmă, prin ordonanţa nr. 88/P/2007 din 14 mai 2007 s-au dispus aceleaşi soluţii faţă de subcomisarul de poliţie P.S. pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, complicitate la distrugere şi complicitate la furt calificat şi faţă de M.C. pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, distrugere şi furt calificat.
Prin rezoluţia nr. 158/P/2008 din 17 iulie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a dispus, de asemenea, neînceperea urmăririi penale faţă de avocata D.G. sub aspectul infracţiunilor de favorizarea infractorului şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Din conţinutul actelor premergătoare administrate în cauză a rezultat că, la data de 12 martie 2007, executorul judecătoresc, la solicitarea numitei P.A. a pus în executare sentinţa civilă nr. 5165 din 28 iulie 2006 a Judecătoriei Galaţi, rămasă definitivă şi irevocabilă, actele de executare fiind efectuate de acesta, cu respectarea dispoziţiilor legale, nefiind probe că intimatul M.C. ar fi acţionat cu rea-credinţă şi în dauna persoanei vătămate.
De asemenea, din aceste acte aflate la dosar, nu a rezultat că subcomisarul P.S. ar fi participat la acţiunea de punere în executare a hotărârii şi nici că acesta ar fi dat dispoziţie sau că ar semnat vreun document în acest sens.
Nu sunt date şi informaţii că intimata D.G. ar fi favorizat pe numiţii P.A. şi P.Ş., ajutându-i să comită infracţiunea de fals şi nu subzistă situaţia premisă pentru infracţiunea de favorizare a inculpatului, întrucât prin rezoluţia nr. 7418/P/2007 din 12 iunie 2008, Parchetul de lângă Judecătoria Galaţi a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii P.A. şi P.Ş. pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi furt calificat, deoarece aceste fapte nu există.
Plângerile formulate de petent împotriva acestor soluţii de neîncepere a urmăririi penale au fost respinse ca nefondate, ultima fiind sentinţa penală nr. 87/ F din 3 iunie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, rămasă definitivă prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată la data de 2 iulie 2008, prin care s-a respins, ca nefondat, recursul acestuia.
Potrivit art. 2781 alin. (11) C. proc. pen., persoana faţă de care prin hotărâre definitivă s-a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală, nu mai poate fi urmărită pentru aceeaşi fată decât dacă s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10 din acelaşi cod.
Cum petentul nu a invocat elemente noi în susţinerea acuzaţiilor formulate faţă de intimaţii, iar copiile xerox depuse la dosar nefiind în legătură cu faptele imputate intimaţilor, curtea de apel a considerat că în lipsa acestora şi a probelor certe privind săvârşirea infracţiunilor, parchetul nu putea să dispună altă soluţie decât neînceperea urmăririi penale.
Ca atare, soluţiile de netrimitere în judecată a intimaţilor pentru faptele imputate de petent sunt legale şi temeinice.
Critica petentului că persoanele menţionate în plângere trebuiau să fie citate ca inculpaţi şi că în mod greşit au fost denumite şi citate ca intimaţi, nu a putut fi primită, deoarece în procedura plângerii reglementată de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., s-a procedat la administrarea actelor premergătoare, în vederea începerii urmăririi penale şi cum organul de urmărire penală a constatat că nu se poate dispune începerea urmăririi penale, acţiunea penală împotriva acestora nu a fost pusă în mişcare, calitatea procesuală a acestora a fost legal stabilită de intimaţi, aşa cum corect au fost şi citaţi în cauză.
Susţinerea petentului că ordonanţa parchetului este nulă, pe motiv că procurorul a efectuat menţiuni olograf în cuprinsul acestora este lipsită de temei, deoarece acestea nu afectează conţinutul soluţiei dispuse.
În această fază procesuală, constituirea de parte civilă a petentului prin cererea aflată la fila X excede procedurii reglementate de prevederile art. 2781 C. proc. pen., obiectul unor astfel de plângeri îl constituie numai soluţiile de netrimitere în judecată.
Faţă de considerentele arătate, curtea de apel a constatat că rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale fiind legale şi temeinice au fost menţinute şi în consecinţă, plângerea petentului a fost respinsă, ca nefondată, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termenul legal, recurs petiţionarul U.P., criticând-o, arătând în scris că instanţa de judecată a admis judecarea dosarului pe baza unor copii nelizibile şi pe baza unor rezoluţii ce conţineau înscrisuri peste înscrisul oficial, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 194 C. proc. pen. şi art. 195 C. proc. pen., că instanţa a admis procurorilor să încalce art. 10 alin. (2) C. proc. pen., că instanţa de judecată a admis făptuitoarei D.G. să dea declaraţii false în cursul urmăririi penale în faţa procurorului la data când a fost audiată şi a admis făptuitoarei D.G. să folosească înscrisuri lovite de nulitate şi înscrisuri ce făceau obiectul unor alte dosare penale în curs de cercetare pe rolul instanţelor de judecată şi pe rolul parchetelor, că instanţa de judecată nu a administrat mijloacele de probă scrise şi hotărârile judecătoreşti prin care instanţa anula extrasul de C.F. ce a stat la baza contractului de vânzare-cumpărare din data de 28 octombrie 2005 autentificat de notarul public E.A., că instanţa de judecată nu a administrat încheierea de şedinţă a Judecătoriei Galaţi prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea de investire cu formulă executorie a făptuitoarei P.A., că instanţa de judecată nu s-a pronunţat asupra excepţiilor invocate în prezenta cauză penală.
Faţă de cele arătate, recurentul petiţionar a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei penale din prezenta cauza şi în rejudecare trimiterea cauzei la procuror în vederea punerii în mişcare a acţiunii penale faţă de făptuitorului M.C. şi P.S. în temeiul art. 10 alin. (2) iar faţă de făptuitoarea D.G. să se dispună începerea sau redeschiderea urmăririi penale pentru comiterea infracţiunilor sesizate, întemeindu-şi prezentul recurs, pe dispoziţiile art. 3859 alin. (9) şi (10) C. proc. pen.
La dosarul cauzei au fost depuse o cerere formulată de recurentul petiţionar U.P. la care au fost anexate fotocopiile unor înscrisuri ce au fost transmise prin fax, aflate la dosarul Înaltei Curţi.
În cererea formulată, recurentul petiţionar a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune înscrisuri în susţinerea recursului, în speţă documente doveditoare emise de Curtea de Apel Ploieşti prin care se confirmă folosirea de către procurorul de şedinţă a unei rezoluţii cu alte persoane conform notei grefierului întocmite la data judecării dosarului. Recurentul petiţionar a menţionat că se depun la dosar rezoluţia cu nr. 1281 A/ l 11/1/2007 din data de 3 decembrie 2007 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi înregistrată de Curtea de Apel Galaţi prin preşedintă, rezoluţie ce confirmă că rezoluţia cu nr. 355/P/2007 depusă de făptuitoarea D.G. la dosar, priveşte pe C.G. De asemenea, recurentul petiţionar a arătat că anexează şi certificatul emis de Tribunalul Galaţi secţia penală cu nr. 7585/121/2008 din data de 17 decembrie 2008 prin care se certifică că pe rolul Tribunalului Galaţi se afla în curs de soluţionare dosarul penal cu nr. 7585/121/2008 privind pe făptuitorii P.A., M.C., P.Ş. şi B.L.
La termenul de astăzi, în recurs la apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit recurentul petiţionar U.P. şi intimaţii M.C., P.S., D.G., procedura de citare fiind legal îndeplinită.
S-a referit că recurentul petiţionar a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a solicitat acordarea unui termen de judecată pentru a depune înscrisuri în susţinerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra cererii formulată de recurentul petiţionar a solicitat admiterea ei, având în vedere că este primul termen de judecată.
Înalta Curte, după deliberare, a respins cererea recurentului petiţionar, apreciind că înscrisurile de care face vorbire recurentul petiţionar în cererea sa nu au legătură cu cauza de faţă, constatând că instanţa poate soluţiona cauza pe baza lucrărilor dosarului conform art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., după care a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul, în dezbateri, potrivit art. 38513 C. proc. pen.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de recurentul petiţionar, arătând că în mod corect prima instanţă a respins, ca nefondată. plângerea petiţionarului U.P., deoarece nu rezultă indicii cu privire la faptele pretins a fi comise de către intimaţi.
Examinând recursul declarat de petiţionarul U.P. împotriva sentinţei pronunţată în primă instanţă, conform art. 2781 alin. (10) cu referire la art. 3851 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., atât în raport cu motivele de recurs formulate în scris ce se vor analiza prin prisma cazurilor de casare indicate în scris, respectiv art. 3859 pct. 9 şi 10 C. proc. pen., cât şi din oficiu, potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul petiţionarului ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza cauzei rezultă că în mod judicios şi temeinic motivat prima instanţă, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul U.P., soluţia dispusă fiind susţinută de o analiză asupra rezoluţiei atacate, pe baza actelor şi lucrărilor dosarului parchetului, în conformitate cu prevederile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen.
Înalta Curte consideră că au fost evaluate corect actele premergătoare efectuate în cauză, ce au condus la soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc M.C. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 288 C. pen., faţă de subcomisarul de poliţie P.S. din cadrul Poliţiei Municipiului Galaţi, secţia 4 Poliţie pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), faţă de avocat D.G. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 288 C. pen.
Aşa cum a rezultat din actele şi lucrările dosarului, criticile formulate de petiţionar au fost examinate, în raport cu persoanele şi faptele pretins a fi săvârşite de către acestea, procurorul, constatând în fapt, că persoana vătămată U.P. a formulat plângere la D.N.A. – S.T. Galaţi împotriva subcomisarului de poliţie P.S., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., în referire la art. 6 şi 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, împotriva executorului judecătoresc M.C. şi a lui P.S. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), avocat D.G., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 264 alin. (1) C. pen. şi a art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 288 C. pen., P.A. şi P.Ş. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 288 C. pen., art. 271 C. pen. şi art. 255 alin. (1) C. pen., precum şi faţă de B.L. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen.
Prin rezoluţia nr. 18/P/2008 din 4 februarie 2008 a D.N.A. – S.T. Galaţi s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de ofiţerul de poliţie P.S. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., în referire la art. 6 şi 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.
Prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus disjungerea cauzei faţă de celelalte persoane şi înaintarea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că persoana vătămată U.P. a formulat plângere în această cauză faţă de executorul judecătoresc M.C. pentru că acesta ar fi pus în executare în mod ilegal sentinţa civilă nr. 5156 din 28 iulie 2006 a Judecătoriei Galaţi.
De asemenea, persoana vătămată U.P. a formulat plângere împotriva subcomisarului de poliţie P.S. întrucât acesta ar fi desemnat doi agenţi de poliţie din cadrul secţiei 4 din Galaţi pentru participarea la activitatea de punere în executare a sentinţei civile nr. 5156 din 28 iulie 2006 a Judecătoriei Galaţi.
Persoana vătămată a apreciat că executorul judecătoresc M.C. a săvârşit infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi complicitate la fals în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., iar ofiţerul de poliţie a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că faptele reclamate în această cauză au făcut şi obiectul cercetărilor în dosarul nr. 88/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi soluţionat la data de 14 mai 2007.
Pentru acest motiv s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc M.C. şi subcomisarul de poliţie P.S., întrucât există o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale.
Cu privire la avocatul D.G. din cadrul Baroului Galaţi, persoana vătămată a formulat plângere împotriva acesteia pentru infracţiunea prevăzută de art. 264 alin (1) C. pen. şi complicitate la fals în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., în legătură cu activitatea acesteia în dosarul nr. 3116/121/2006 al Curţii de Apel Galaţi.
Din actele premergătoare aflate la dosar a rezultat că avocatul D.G. a fost angajată să-i reprezinte în dosarul nr. 3116/121/2006 al Curţii de Apel Galaţi, având ca obiect recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 5165 din 28 iulie 2006 al Judecătoriei Galaţi. în acest dosar avocatul D.G. a invocat doar faptul că recurentul U.P. nu şi-a motivat recursul, fără să mai desfăşoare alte activităţi.
Procurorul a apreciat că fapta reclamată de U.P. nu este prevăzută de legea penală, motiv pentru a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de avocatul D.G.
În plângerea de faţă, persoana vătămată U.P. a reclamat şi alte persoane, respectiv pe P.A., P.Ş. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 288 C. pen., art. 271 C. pen., iar P.Ş. şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.
De asemenea, U.P. a formulat plângere şi împotriva grefierei B.L. de la Judecătoria Galaţi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen.
Procurorul a dispus disjungerea cauzei faţă de aceştia şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, căruia i se va trimite un exemplar din prezenta ordonanţă şi copie după dosarul cauzei.
Situaţia de fapt prezentată este susţinută de actele premergătoare efectuate de procuror în cauză şi anume: adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., S.T. Galaţi către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, în care se menţionează că se trimite dosarul nr. 18/P/2008 împreună cu un exemplar al rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din data de 4 februarie 2008 pentru efectuarea de cercetări faţă de M.C. şi P.S. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), P.A. şi P.Ş. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 288 C. pen. şi 271 C. pen., P.Ş. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., B.L. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., D.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), în referire la art. 288 C. pen., rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror la 4 februarie 2008 în dosarul nr. 18/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., S.T. Galaţi; dosarul nr. 18/P/2008 al P.N.A. ataşat dosarului parchetului cu nr. menţionat, în care se găsesc fotocopii ale sesizării şi declaraţiei petiţionarului U.P.; fotocopiile încheierii dată în cameră de consiliu la 30 noiembrie 2006 de Judecătoria Galaţi, în dosarul nr. 8093/233/2006, a solicitării de a se prezenta petiţionarului în ziua de 8 noiembrie 2007, orele 10,00, în vederea audierii în dosarul nr. 1295/P/2007 şi a altor înscrisuri, a unei notificări, a extrasului de C.F. pentru Autentificare, a sentinţei civile nr. 5165 de la 28 iulie 2006 a Judecătoriei Galaţi, în dosarul nr. 4508/C/2006, a sentinţei civile nr. 2053 de la 7 martie 2007 a Judecătoriei Galaţi, în dosarul nr. 1787/233/2006, a sentinţei civile nr. 415 de la 20 ianuarie 2006 a Judecătoriei Galaţi, în dosarul nr. 7478/C/2005, a ordonanţei dată de procuror la 23 noiembrie 2007 în dosarul nr. 353/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorul M.C., executor judecătoresc, sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 217 alin. (1) C. pen., întrucât lipseşte o condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorul M.C., executor judecătoresc, sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 271 C. pen., art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 288 C. pen., art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen., întrucât faptele sesizate nu se confirmă, disjungerea cauzei privind pe făptuitorii P.A., P.Ş. sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 288 C. pen., art. 291 C. pen., art. 217 alin. (1) C. pen., art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen. şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, un exemplar al prezentei ordonanţe împreună cu copii ale plângerii şi declaraţiei procuristului U.P., procurii judiciare se vor trimite Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în vederea efectuării cercetărilor, a ordonanţei dată de procuror la 14 mai 2007 în dosarul nr. 88/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc M.C. din Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 217 alin. (1) C. pen. şi art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) C. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de subcomisarul de poliţie P.S. de la secţia 4 Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 217 alin. (1) C. pen. şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1) în referire la art. 209 alin. (1) C. pen., disjungerea cauzei faţă de agenţii de poliţie R.C.E., D.C. şi faţă de P.A. şi ceilalţi participanţi la acţiunea de evacuare şi declinarea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi pentru continuarea cercetărilor; fotocopia declaraţiei intimatului P.S.; declaraţia dată în faţa procurorului la data 25 februarie 2008 de către D.G.
Soluţia dată de procuror de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimaţii arătaţi şi sub aspectul faptelor menţionate prin ordonanţa de la 26 februarie 2008 a fost menţinută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, prin rezoluţia din 28 martie 2008 în lucrarea cu nr. 313/11/2/2008, care în temeiul art. 278 C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul U.P. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale emisă în dosarul nr. 59/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Înalta Curte consideră că, prima instanţă a făcut o corectă evaluare asupra actelor premergătoare efectuate de către procuror, analizând, criticile formulate de petiţionar, arătând că petiţionarul U.P. a formulat mai multe plângeri ce au constituit obiectul dosarelor nr. 353/P/2007, nr. 88/P/2007, nr. 137/P/2007 şi nr. 158/P/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi prin rezoluţiile date, în toate dosarele s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată a intimaţilor, că plângerile formulate de petent împotriva acestor soluţii de neîncepere a urmăririi penale au fost respinse, ca nefondate, ultima fiind sentinţa penală nr. 87/ F din 3 iunie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, rămasă definitivă prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată la data de 2 iulie 2008, prin care s-a respins, ca nefondat, recursul acestuia, invocând art. 2781 alin. (11) C. proc. pen., că fotocopiile depuse la dosar nu au legătură cu faptele imputate intimaţilor, apreciind că în cauză în mod corect au fost dispuse soluţiile de netrimitere în judecată a intimaţilor pentru faptele imputate de petent.
De asemenea, prima instanţă a examinat criticile petiţionarului referitoare la faptul că persoanele menţionate în plângere nu au fost citate în calitate de inculpate, la nulitatea ordonanţei parchetului faţă de menţiunile olografe în cuprinsul acesteia, de constituirea ca parte civilă a petiţionarului, motivând temeinic că nu pot fi reţinute faţă de conţinutul dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., faţă de persoanele menţionate nefiind dispusă începerea urmăririi penale, corect fiind ca acestea să aibă calitatea de intimaţi, lipsa de temei a menţiunilor arătate, neafectând conţinutul soluţiei dispuse, obiectul dispoziţiilor arătate vizând numai soluţiile de netrimitere în judecată.
Totodată, Înalta Curte, la rândul său, în baza propriului examen, în contextul cauzei, asupra actelor şi lucrărilor existente la dosar, precum şi a fotocopiile înscrisurilor depuse în recurs, a constatat că, atât procurorul, cât şi judecătorul de la prima instanţă în mod judicios au examinat criticile petiţionarului, în raport cu actele premergătoare efectuate în cauză şi au stabilit situaţia de fapt, faţă de care în drept s-a dispus soluţia neînceperii urmăririi penale faţă de intimaţi sub aspectul faptelor arătate, soluţie menţinută de instanţă, ca fiind legală şi temeinică, prin respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petiţionarul U.P.
Totodată, Înalta Curte nu poate reţine criticile formulate de recurentul petiţionar U.P., respectiv la insuficienta cercetare, pe baza unor copii nelizibile şi a unor rezoluţii, a declaraţiilor făptuitoarei D.G., deoarece, pe de-o parte în etapa actelor premergătoare, procurorul este singurul care apreciază asupra oportunităţii efectuării verificărilor pe care le consideră necesare şi suficiente, iar pe de altă parte în cauză au fost efectuate numeroase acte premergătoare ce au fost evidenţiate în mod concret mai sus, aceste verificări fiind de esenţa conţinutului actelor premergătoare.
Totodată, nu poate fi avută în vedere nici critica petiţionarului referitoare la neadministrarea mijloacelor de probă privind anumite probe scrise şi hotărâri judecătoreşti, deoarece prima instanţă motivat a menţionat că asupra copiilor xerox depuse la dosar acestea nu au legătură cu faptele imputate intimaţilor. De altfel, nici fotocopiile înscrisurilor depuse de recurentul petiţionar, în recurs nu au relevanţă în contextul cauzei de faţă.
Înalta Curte nu poate reţine nici critica petiţionarului că prima instanţă nu s-a pronunţat pe excepţia nulităţii ordonanţei, întrucât chiar în considerentele sentinţei, prima instanţă în mod expres a arătat că este lipsită de temei susţinerea petentului că ordonanţa parchetului este nulă, pe motiv că procurorul a efectuat menţiuni olograf în cuprinsul acesteia, acestea neafectând conţinutul soluţiei dispuse.
Această din ultimă critică a fost examinată de Înalta Curte prin prisma dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., şi anume în contextul analizei întregii cauze sub toate aspectele, apreciind că nu este aplicabil cazul de casare invocat, respectiv art. 3859 pct. 10 teza a lll-a C. proc. pen., deoarece în acea ipoteză cererile esenţiale erau formulate de părţi, or, procedura reglementată de art. 2781 C. proc. pen., se referă la persoane şi nu la părţi.
Înalta Curte constată că sentinţa pronunţată de prima instanţă este motivată, în raport cu criticile formulate de petiţionar, potrivit celor evidenţiate în mod expres, aşa încât nu este incident nici cazul de casare invocat, respectiv art. 3859 pct. 9 C. proc. pen.
Astfel, în raport cu cele menţionate, sentinţa pronunţată de prima instanţă este legală şi temeinică sub toate aspectele.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar U.P. împotriva sentinţei penale nr. 154 din 8 octombrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va obliga recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar U.P. împotriva sentinţei penale nr. 154 din 8 octombrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 65/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 803/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
