ICCJ. Decizia nr. 833/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 833/2009
Dosar nr. 2114/113/2008
Şedinţa publică din 10 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Brăila, prin sentinţa penală nr. 183 din 23 septembrie 2008, a condamnat pe inculpatul B.G., la 10 ani închisoare, pentru infracţiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) din acelaşi cod, prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceeaşi infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) din acelaşi cod.
În baza art. 53 alin. (2) lit. a), cu referire la art. 65 C. pen. şi la art. 66 din acelaşi cod, inculpatului i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe durata de 2 ani după executarea pedepsei principale.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Pe latură civilă, s-a constatat că partea vătămată S.R., prin reprezentanţi, nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În seara zilei de 16 august 2008, inculpatul, cioban, supraveghea oile pe un teren situat în afara satului Corbu din judeţul Brăila şi el, la un moment dat, auzind un strigăt venit dinspre canalul de irigaţii, s-a apropiat şi a văzut o fată care se spălase şi era aşezată pe marginea firului de apă. Întrebând-o ce căuta acolo, fata i-a spus că a fugit de la bunicii ei. Imediat, deşi a constatat că fata era un copil mai mic de 14 ani şi era desculţă, inculpatul a luat-o cu el, a dus-o la stâna unde el era cioban, aici aflându-se şi S.C.M. şi i-a spus acestuia că fata rămâne acolo peste noapte.
La acea stână se aflau două vagoane, în fiecare dormind, separat, cei doi ciobani. După ce fata şi-a spălat picioarele, inculpatul a dus-o în vagonul lui şi i-a indicat să ocupe unul din paturi, situat jos. Deşi văzuse cele menţionate deja, S.C.M. nu a comentat.
Spre orele 4,00 din dimineaţa zilei de 17 august 2008, inculpatul a revenit la stână şi a anunţat-o pe fată că s-ar putea ca proprietarul să viziteze locul, motiv pentru care i-a spus să plece, minora îndepărtându-se în compania lui S.C.M.
În jurul orei 10,00, S.C., proprietarul stânei, prezent acolo, le-a spus inculpatului şi lui S.C.M. că aflase că o fată fugise de acasă, că este căutată de poliţie, inculpatul negând că ar fi văzut-o.
La prânz, după plecarea proprietarului stânei, inculpatul s-a dus la locul unde S.C.M. şi fata păzeau oile, pe urmă a plecat în satul Ariciu, şi-a cumpărat ţigări şi a consumat bere, a mai achiziţionat o sticlă de bere şi îmbarcat într-un atelaj tractat de un cal, în drumul spre stână, i-a reîntâlnit pe cei doi şi i-a luat în căruţă.
Seara, inculpatul i-a spus fetei să intre în vagonul ocupat de el, pe urmă el plecând cu oile, dar nu înainte de a-l determina pe S.C.M. să încuie pentru ca proprietarul stânei să nu vadă fata.
Dimineaţa, în jurul orei 4,00, inculpatul a revenit, a intrat în vagon, a închis uşa de acces din interior, s-a apropiat de fată, a mângâiat-o, iar când aceasta a încercat să-l respingă, i-a prins mâinile şi picioarele şi a supus-o unui raport sexual.
Strigătele de ajutor ale fetei au fost auzite de S.C.M., acesta a încercat să pătrundă în vagon folosindu-se de o bară metalică, dar nu a reuşit, el renunţând atunci când inculpatul i-a strigat să plece.
Imediat ce inculpatul a deschis vagonul, fata a ieşit în fugă şi i-a spus lui S.C.M. că a fost violată.
La venirea proprietarului stânei, inculpatul a negat din nou că ar fi văzut-o pe fată, dar S.C. a găsit-o în acelaşi vagon în care se derulase fapta.
Raportul de constatare medico-legală din 2 septembrie 2008 a înscris că S.R. a prezentat leziuni de violenţă ce s-au putut produce prin zgâriere, aveau o vechime de 2-3 zile, prezenţa spermatozoizilor atestând consumarea unui raport sexual recent, complet, neprotejat.
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, motivele invocate fiind greşita încadrare juridică a faptei, în opinia sa aceasta fiind infracţiunea prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen., precum şi netemeinicia pedepsei aplicate.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia penală nr. 41 din 19 decembrie 2008, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.
Şi împotriva deciziei pronunţată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazurile de casare invocate fiind cele prevăzute de art. 3859 pct. 17 şi pct. 14 C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Din verificarea lucrărilor dosarului, se reţine că minora S.R., la 18 august 2008, în declaraţia olografă dată, a menţionat „.. eu i-am spus că am 13 ani ..". La rândul său, inculpatul, în aceeaşi fază procesuală, la 20 august 2008, a declarat „.. se vedea clar că era un copil şi că nu avea 14 ani".
Totodată, coroborând probatoriul administrat, încadrarea juridică dată faptei este corectă, inculpatul a constrâns-o pe minoră să se supună raportului sexual, el a încuiat uşa de acces în vagonul în care tot el o introdusese pe fată şi l-a determinat de S.C.M. să nu intervină pentru a-i opri activitatea infracţională, acestuia, atunci când a reuşit să scape, fata mărturisindu-i că inculpatul a violat-o.
În ce priveşte pedeapsa aplicată, aceea de 10 ani închisoare, în individualizarea ei, instanţa a avut în vedere, în integralitate, pericolul social grav al faptei, aceasta fiind îndreptată în contra unei minore care nu împlinise nici 13 ani, împrejurările în care ea s-a comis, inculpatul organizându-şi în aşa mod acţiunea infracţională încât aceasta să fie consumată în pofida existenţei, aproape de locul săvârşirii, a unei alte persoane care, la strigătele de ajutor ale minorei, a încercat să o scape, dar şi datele ce caracterizează trecutul infracţional al autorului.
Totodată, având în vedere dispoziţiile art. 52 C. pen., executarea pedepsei în regim de privare de libertate va fi în măsură să realizeze educarea inculpatului.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
În conformitate cu dispoziţiile art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva deciziei penale nr. 41/ A din 19 decembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia minori şi familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 19 august 2008 la 10 martie 2009.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 822/2009. Penal. Cerere de transfer de... | ICCJ. Decizia nr. 839/2009. Penal → |
|---|
