ICCJ. Decizia nr. 787/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 787/2009
Dosar nr. 2742/117/200.
Şedinţa publică din 6 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 335 din data de 24 iunie 2008 a Tribunalului Cluj s-a dispus condamnarea inculpatului V.A.I., în temeiul art. 142 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996, cu aplic. art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare.
Cu consecinţele prev. de art. 71, art. 64 lit. a) - b) C. pen.
În temeiul art. 81, art. 82 şi art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii şi a pedepselor accesorii pe o durată de 3 ani şi 3 luni şi s-a atras atenţia inculpatului asupra prev. art. 83 C. pen.
În temeiul art. 139 alin. (4) lit. b) şi c) din Legea nr. 8/1996 s-a dispus confiscarea următoarelor bunuri ridicate de Poliţia Municipiului Cluj-Napoca, de la inculpatul V.A.I.: - două unităţi centrale de calculator; - două monitoare de calculator; - două tastaturi pentru calculatoare; - două mouse-uri; - patru boxe pt. calculatoare (2+2); - una imprimantă laser HP 4;8 - una carcasă unitate centrală, toate folosite (f.26-27); - 4.441 suporturi CD, din care 3.234 sunt produse pirat (videograme, fonograme şi 380 CD-uri cu produse soft ce conţin programe pentru calculator tip operare, jocuri, enciclopedii), (f.24-25).
În temeiul art. 14 C. proc. pen., art. 139 din Legea nr. 8/1996, art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile astfel: 42.269 lei către R.A. Bucureşti; 269.459 lei către U.P.F.R. Bucureşti; 3.500 lei către C.R.E.D.I.D.A.M. Bucureşti; 46.156 lei către M.C., 91.092 lei către A.S.I., 50.088 lei către C.M., 160.348 lei către A.I., toate reprezentate de Societatea Civilă de Avocaţi "B. & A." cu sediul în Bucureşti, sector 5.
În temeiul art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut în esenţă că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 103/P din 01 august 2005, a fost trimis în judecată inculpatul V.A.I., pentru săvârşirea în perioada 2000 - iunie 2003 a infracţiunii de reproducere de opere muzicale, audiovizuale şi produse soft, fără consimţământul titularilor de drept, prev. şi ped. de art. 142 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996, cu aplic, art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii atât în faza de urmărire penală (f 132-136), cât şi în instanţă ( f.74-75 vol. VI), cu menţiunea, în ambele faze ale procesului penal, că prejudiciul ar fi prea mare şi că nu ar fi comercializat programe de calculator, că unele din programele deţinute erau pentru verificarea calculatorului, iar altele erau oferite gratuit
A mai arătat inculpatul că iniţial a vrut să comercializeze CD-uri neînregistrate şi pentru că nu mergea afacerea s-a gândit să ofere bonus, CD-uri înregistrate cu muzică şi filme la un anumit număr de CD-uri neînregistrate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul V.A.I. şi E.A.I. prin reprezentant N.B.
În apelul său inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepsei şi să i se aplice o pedeapsă spre minimul special cu suspendarea condiţionată, ţinându-se cont de circumstanţele personale iar sub aspectul laturii civile, respingerea pretenţiilor cu caracter civil formulate de părţile vătămate. S-a apreciat că majoritatea programelor de calculator au fost preluate de pe internet, fiind sub incidenţa regimului de testare gratuită.
Apelanta E.A. a solicitat ca instanţa să se pronunţe asupra laturii civile şi că s-a constituit parte civilă cu suma de 1209,4 Euro.
Prin Decizia penală nr. 128/A/2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, au fost respinse apelurile declarate de inculpatul V.A.I. şi E.A.I., hotărâre ce a fost recurată în termen legal de inculpat.
Inculpatul V.A.I. a criticat hotărârea ca fiind nelegală şi netemeinică, solicitând reducerea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. şi respingerea pretenţiilor de natură civilă formulate de părţile civile.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, a actelor şi lucrărilor dosarului, a dispoziţiilor legale în materie, Curtea apreciază că hotărârea pronunţată este temeinică şi legală.
Astfel se constată că, cu ocazia percheziţiei la adresa unde inculpatul şi-a amenajat un mini-studio de înregistrări, folosind 2 calculatoare au fost ridicate pe lângă 4441 compact discuri, 759 fonograme ce conţineau 104.362 piese muzicale, 308 CD-uri, programe de calculator şi liste de comenzi cu numele clienţilor.
S-a stabilit că în perioada 2000-2003 inculpatul a înregistrat nelegal muzică, filme artistice şi programe de calculator pe compact discuri în vederea difuzării, sens în care a realizat un site web intitulat "www.cd studio.go.ro, dând totodată şi anunţuri în diverse ziare de publicitate, publicând şi 2 numere de telefon în vederea contactării de către doritori.
Instanţele au stabilit o corectă stare de fapt, bazată pe interpretarea judicioasă a probelor administrate, respectiv procesul verbal de percheziţie, rapoartele de expertiză tehnică coroborate cu declaraţiile inculpatului prin care acesta recunoaşte săvârşirea infracţiunii, cu menţiunea că prejudiciul constatat este prea mare.
De altfel, inculpatul nu a contestat starea de fapt reţinută de instanţe, ci a solicitat să se reaprecieze gradul de pericol social al faptei săvârşite.
Instanţa de recurs constată că şi acest aspect a fost analizat de instanţa de apel.
Astfel, în mod corect s-a reţinut că fapta inculpatului de a reproduce în perioada 2000 - 26 iunie 2003 diferite opere muzicale, audiovizuale şi produse soft cu ajutorul calculatorului şi a stoca programe, fără consimţământul titularilor de drept al acestora, realizând în acelaşi timp venituri pentru el, şi că prezintă gradul de pericol social necesar pentru existenţa infracţiunii prev. de art. 142 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 modificată.
Examinând în concret fapta inculpatului, aceasta este agravată de caracterul continuat, numărul mare de produse reproduse sau stocate, fără efectuarea unor cheltuieli necesare obţinerii licenţelor.
Apărarea inculpatului în sensul contestării numărului de CD-uri copiate şi că nu a ştiut că trebuia să aibă licenţă pentru operarea şi exploatarea programelor aflate pe calculatoarele sale, urmează a fi înlăturată.
Inculpatul nu poate să invoce în apărarea sa necunoaşterea legii, iar pe de altă parte, chiar împrejurarea că pentru programele instalate de pe internet trebuia să aibă licenţă de exploatare, după o vizionare scurtă de timp, dovedeşte faptul că inculpatul avea cunoştinţă de condiţiile în care puteau fi exploatate programele.
Nu se confirmă susţinerile inculpatului referitoare la folosirea legală a unor programe, atâta timp cât inculpatul nu are documente care să justifice folosirea acestora.
Cu privire la evaluarea despăgubirilor civile, expertizele efectuate în cauză au stabilit că în mod corect acestea se calculează la preţurile producătorului şi nu cele de vânzare, fiind specifice fiecărei firme producătoare.
În concluzie, instanţa de recurs reţine că faţă de gravitatea faptei comise, de atingerea adusă valorilor apărare de lege, nu se impune reducerea pedepselor aplicate cât şi a modalităţii de executare a acesteia.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că Decizia recurată este temeinică şi legală şi întrucât nu există nici un motiv de casare a acesteia, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge recursul inculpatului V.A.I., ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.A.I. împotriva deciziei penale nr. 128 din 12 decembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 778/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 814/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
