ICCJ. Decizia nr. 838/2009. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 838/2009
Dosar nr. 596/99/2007
Şedinţa publică din 10 martie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 265 din 10 aprilie 2008 Tribunalul Iaşi, printre alţii, a dispus condamnarea inculpatului A.Ş. la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) – 76 lit. a) C. pen. şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă M.C. şi recurentul inculpat şi coinculpatul L.M. au fost obligaţi să plătească, în solidar, suma de 5.000 lei despăgubiri civile şi 2.500 lei daune materiale şi 2.500 lei daune morale, iar către partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Treime, suma de 1683,42 lei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că recurentul şi coinculpatul ar fi aflat că M.D. ar fi vândut bunuri din imobilul în care locuia.
De reţinut că recurentul este fiul vitreg al victimei M.D.
Ajunşi, victima le-a cerut să plece, însă recurentul în cauză i-a aplicat o palmă peste cap, acesta s-a dezechilibrat şi s-a lovit cu capul de beton. Inculpaţii, deşi au văzut că victimei îi curge sânge, s-au ocupat de strângerea bunurilor din locuinţă şi amplasarea lor în căruţă, bunuri transportate la domiciliul coinculpatului L.M.
S-a reţinut că victima a decedat, după 40 zile de la momentul agresiunii, în urma sufocării şi a traumatismului cranian.
Din raportul de necropsie rezultă că victima a decedat prin asfixie mecanică probabil în contextul unei crize epileptice, urmare traumatismului cranian produs în 19 septembrie 2003, hematomul putându-se produce prin lovirea cu corpuri contondente urmate de cădere.
Împotriva acestei sentinţe, inculpatul a declarat apel solicitând, în principal, achitarea pe temeiul că dubiul profită făptuitorului, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea prevăzută de art. 183 C. pen. şi, în subsidiar, reducerea pedepsei reţinând dispoziţiile art. 73b cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei în condiţiile art. 81 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 128 din 30 octombrie 2008 Curtea de Apel Iaşi, secţia penală a respins apelurile inculpaţilor, ca nefondate.
Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de control judiciar inculpatul A.Ş. a declarat recurs, reiterând motivele invocate în apel, astfel cum au fost susţinute oral de apărătorul desemnat din oficiu.
Recursul este nefondat.
Din materialul probator administrat, rezultă că s-a stabilit o situaţie de fapt corespunzătoare şi care demonstrează vinovăţia inculpatului.
Aşa cum s-a demonstrat chiar dacă recurentul avea reprezentarea că într-un viitor ar fi fost unicul moştenitor al bunurilor existente în locuinţa victimei, posesia şi detenţia aparţinea acesteia.
Or, sustragerea bunurilor din posesia şi detenţia victimei, împotriva voinţei acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, fapta urmată de decesul victimei drept consecinţă a traumatismului cranian suferit urmare loviturilor aplicate de inculpat.
Mai mult, din probele administrate nu rezultă că săvârşirea infracţiunii s-a produs sub influenţa unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, astfel încât nu se poate reţine circumstanţa atenuantă a provocării.
În ce priveşte individualizarea pedepsei, raportat la pericolul social ridicat al faptei comise de inculpat cu efect şi asupra vieţii persoanei – în raport cu împrejurările în care a fost comisă şi urmările acesteia ( decesul victimei) justifică pedeapsa aplicată şi executarea în regim de detenţie, instanţele dând dovadă de clemenţă, faţă de circumstanţele personale (infractor primar, fără antecedente penale) atunci când au stabilit şi menţinut cuantumul pedepsei sub minimul legal special.
În consecinţă, Decizia atacată este legală şi temeinică, iar recursul inculpatului urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.Ş. împotriva Deciziei penale nr. 128 din 30 octombrie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 10 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 834/2009. Penal. Cerere de transfer de... | ICCJ. Decizia nr. 878/2009. Penal → |
|---|
