ICCJ. Decizia nr. 1170/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1170/2010
Dosar nr. 11746/2/2009
Şedinţa publică din 25 martie 2010
Deliberând asupra recursului, se reţine:
Prin Sentinţa penală nr. 2 din 07 ianuarie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a trimis plângerea formulată de A.C.M.E. împotriva rezoluţiei nr. 201/II/2/23 februarie 2009 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în vederea soluţionării de către procurorul ierarhic superior, considerându-se că există identitate între aceasta şi o altă plângere anterior rezolvată.
În termen legal, petenta a exercitat calea ordinară de atac a recursului, fără a putea fi posibil de decelat motivele de nemulţumire a hotărârii atacate, care au fost redactate de către petent.
Examinând calea de atac prin prisma actelor şi lucrărilor cauzei, a hotărârii atacate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept - conform dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Astfel, petenta A.C.M.E. a contestat - în temeiul dispoziţiilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. - legalitatea şi temeinicia rezoluţiei nr. 201/II/2/2009 cât şi a ordonanţei nr. 1485/P/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, fără însă ca aceasta să fie soluţionată, avându-se în vedere că prin Sentinţa penală nr. 310 din 30 octombrie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins atât cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, cât şi o altă plângere formulată de petentul făptuitor A.I. împotriva ordonanţei nr. 1485/P/2008 din 19 ianuarie 2009 şi a rezoluţiei nr. 201/II/2/23 februarie 2009 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Constatând acest impediment legal, în raport cu faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu adresa nr. 38510 din 26 noiembrie 2009 trimisese Parchetului General plângerea petentei spre competentă soluţionare, care la rândul lui, a înaintat-o Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti a trimis plângerea la parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă.
Constatând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta A.C.M.E. împotriva Sentinţei penale nr. 2 din 7 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurenta petentă la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4202/2010. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 4337/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
