ICCJ. Decizia nr. 1205/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1205/2010

Dosar nr. 636/32/2009

Şedinţa publică din 29 martie 2010

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 15 din 28 ianuarie 2010, Curtea de Apel Bacău, secţia penală a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul S.G. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din data de 29 septembrie 2009, dispusă de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 1336/P/2009, menţinută prin rezoluţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 697/II/2/2009 din 22 octombrie 2009, menţinându-se rezoluţia atacată.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiţionarul a fost obligat la plata sumei de 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel Bacău a reţinut că la data de 13 iulie 2009, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a fost înregistrată plângerea numitului S.G., prin care a solicitat efectuarea cercetărilor penale faţă de dl. K.G., întrucât acesta şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu cu ocazia executării silite a Sentinţei penale nr. 11/D din 11 ianuarie 2005 a Tribunalului Bacău (Dosar de executare silită nr. 103/2006).

Prin rezoluţia din 29 septembrie 2009 dată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 1336/P/2009, în baza art. 228 cu referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de K.G., executor judecătoresc, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), întrucât fapta nu există.

Împotriva acestei soluţii, petiţionarul S.G. a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, aceasta fiind respinsă prin Rezoluţia nr. 697/II/2/2009 din 22 octombrie 2009.

Pentru a dispune astfel, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a reţinut că, la data de 15 iunie 2006, S.G. - procurator al creditoarei S.D., a solicitat executorului judecătoresc K.G. executarea silită a debitorului S.V. pentru recuperarea sumei de 5000 euro, stabilită prin Sentinţa penală nr. 11/D/2005 a Tribunalului Bacău, pronunţată în Dosarul nr. 1925/2004.

S-a mai reţinut că, din actele existente la dosar, rezultă că executorul judecătoresc K.G. a depus toate eforturile în vederea recuperării sumei de 5000 euro, însă, datorită faptului că S.V. se afla în stare de insolvabilitate şi nu deţinea bunuri în proprietate, nu a reuşit să pună în executare Sentinţa penală nr. 11/D/2005 pronunţată de Tribunalul Bacău.

Conform dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., petiţionarul s-a adresat cu plângere instanţei competente să judece cauza în fond, respectiv Curtea de Apel Bacău.

Prin Sentinţa penală nr. 15 din 28 ianuarie 2010, instanţa de fond a respins plângerea, ca nefondată, apreciind că soluţia procurorului este legală şi temeinică, întrucât infracţiunea imputată intimatului nu este confirmată de actele premergătoare efectuate în cauză.

S-a reţinut că afirmaţiile petiţionarului referitoare la modalitatea abuzivă de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către executorul judecătoresc cu prilejul punerii în executare silită a Sentinţei penale nr. 11/D din 11 ianuarie 2005 pronunţată de Tribunalul Bacău, nu se susţin, acuzele aduse intimatului fiind nefondate, întrucât nu au fost identificate date referitoare la existenţa unor acţiuni de favorizare a debitorului S.V. comise de executor, de natură a-i crea starea de insolvabilitate.

Prin urmare, s-a apreciat că intimatul K.G. şi-a îndeplinit scrupulos îndatoririle sale de serviciu, în vederea recuperării creanţei de 5000 euro datorate de debitorul S.V., iar împrejurarea că această sumă nu a putut fi recuperată se datorează unor cauze total independente de acţiunile sau inacţiunile intimatului, întreprinse cu ocazia soluţionării Dosarului de executare silită nr. 103/2006.

Împotriva sentinţei penale sus-menţionare, în termen legal, a declarat recurs petiţionarul S.G., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Examinând recursul potrivit disp. art. 2781 alin. (7) C. proc. pen. şi art. 38514 din acelaşi cod, Înalta Curte constată că acesta este nefondat.

Din analiza cauzei se poate observa că nu există niciun indiciu care să ateste faptul că intimatul executor judecătoresc K.G. nu şi-ar fi îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu cu prilejul punerii în executare a dispoziţiilor civile din Sentinţa penală nr. 11/D din 11 ianuarie 2005 pronunţată de Tribunalul Bacău.

Aşadar, în speţa de faţă nu au fost evidenţiate împrejurări de natură să formeze convingerea organului de urmărire penală că se impune începerea urmăririi penale, prin activitatea sa intimatul nesituându-se în sfera ilicitului penal, acesta respectând întocmai dispoziţiile legale în materia executării silite.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că în mod corect, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de petiţionarul S.G. urmează a fi respins ca nefondat.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul S.G. împotriva Sentinţei penale nr. 15 din 28 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală.

Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 martie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1205/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs