ICCJ. Decizia nr. 1148/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1148/2010
Dosar nr. 690/59/2009
Şedinţa publică din 24 martie 2010
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 235 din 12 octombrie 2009, Curtea de Apel Timişoara a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul D.A. împotriva rezoluţiei nr. 521/P/2008 din 16 martie 2009 şi a rezoluţiei nr. 435/II/2/2009 din 8 mai 2009, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
Instanţa a reţinut că petiţionarul D.A. a formulat mai multe plângeri pentru infracţiunile prev. de art. 246, art. 247 şi art. 264 C. pen., pretins săvârşite de ofiţerul de poliţie I.M. de la Biroul de poliţie al oraşului Băile Herculane, subofiţerii B.I. şi I.B. de la Postul de poliţie al com. Cornereva, jud. Caraş-Severin, precum şi de către procurorii C.I.F. şi A.M.
Petiţionarul a reclamat că lucrătorii de poliţie şi-au îndeplinit abuziv îndatoririle de serviciu cu ocazia efectuării arestărilor în Dosarele înregistrate sub nr. 1049/P/2005 şi nr. 205/P/2008 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeş, înaintându-le cu propuneri de neîncepere a urmăririi penale.
La rândul lor, procurorii sus-menţionaţi au confirmat propunerile poliţiştilor, favorizându-i pe cei faţă de care s-a dat aceste soluţii.
Urmare actelor premergătoare efectuate, prin rezoluţia nr. 521/P/2008 din 16 martie 2009, Tribunalul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii poliţişti şi procurori - constatând că faptele nu există.
Astfel, în Dosarul nr. 1049/P/2005, procurorul C.S. a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de L.I. ş.a. şi disjungere în raport de alte persoane, sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 97 şi art. 98 din Legea nr. 26/1996.
Cauza a fost instrumentată de inspectorul de poliţie I.M., care a propus neînceperea urmăririi penale.
În esenţă, făptuitorii au fost reclamaţi că, prin activităţile lor au contribuit la despădurirea unor terenuri aparţinând petiţionarului, care reclamă un prejudiciu de 1 miliard lei.
Soluţia adoptată de procuror a fost supusă controlului judiciar, plângerile şi cererile petiţionarului fiind, respinse, succesiv, prin rezoluţia nr. 107/II/2/ din 21 februarie 2006 a prim-procurorului unităţii, Sentinţa penală nr. 306 din 27 martie 2006 a Judecătoriei Caransebeş şi Decizia penală nr. 358 din 17 octombrie 2006 a Tribunalului Caraş-Severin.
În Dosarul nr. 295/P/2008, procurorul A.M. a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de D.N., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 32 din O.U.G. nr. 96/1998.
În cauză, cercetările au fost efectuate de agentul şef adjunct B.I., care a propus neînceperea urmăririi penale.
Petentul l-a reclamat pe făptuitor pentru fapta de a fi tăiat şi sustras arbori nemarcaţi, de pe terenul proprietate, în perioada anilor 2001 - 2006.
Soluţia de neurmărire a fost motivată prin aceea că, în realitate, terenul respectiv a fost cumpărat de D.N. de la petent prin antecontract olograf iar ulterior, prin Sentinţa civilă nr. 464 din 10 martie 2008 a Judecătoriei Caransebeş, petiţionarul a fost obligat să încheie actul de vânzare în forma prescrisă de lege.
Plângerea petentului împotriva acestei soluţii a fost respinsă prin rezoluţia nr. 819/II/2/ din 30 decembrie 2009 a prim-procurorului C.I.F.
Instanţa a mai reţinut că plângerea petiţionarului D.A., formulată în temeiul art. 275/278 C. proc. pen. împotriva rezoluţiei de neurmărire nr. 521/P/2008 din 16 martie 2009, a fost respinsă prin rezoluţia nr. 435/II/2/2009 din 8 mai 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
Plângerea adresată judecătorului de către petiţionar, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., a fost respinsă, aşa cum s-a arătat, ca nefondată, prin Sentinţa penală nr. 235 din 12 octombrie 2009 a Curţii de Apel Timişoara.
Instanţa a constatat că petiţionarul este nemulţumit de activitatea poliţiştilor şi a procurorilor în instrumentarea cauzelor fără însă să fi făcut referire la aspecte concrete din care să rezulte abuzurile pretins săvârşite de aceştia, neputându-se reţine vreo împrejurare care să confirme comiterea infracţiunilor reclamate.
Hotărârea penală sus-menţionată a fost atacată de petiţionar cu recurs, nemotivat în scris şi nesusţinut oral.
Verificând hotărârea atacată în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul nu este fondat.
Făptuitorii intimaţi - poliţişti şi procurori - au fost învestiţi în efectuarea actelor premergătoare la plângerile petiţionarului şi, respectiv, soluţionarea cauzelor.
Controlul ierarhic al soluţiilor de neurmărire a fost efectuat legal iar în una dintre cauze - Dosarul nr. 1049/P/2005 - s-au pronunţat, definitiv şi instanţele de judecată prin respingerea plângerii petiţionarului.
Din nicio împrejurare, după cum nici din plângerile petiţionarului, nu rezultă date sau indicii că lucrătorii de poliţie sau procurorii să fi acţionat abuziv în exercitarea atribuţiilor de serviciu ori să fi îndeplinit acte de natură să-i favorizeze pe cei reclamaţi.
Împrejurarea că soluţiile adoptate în plângerile sale îl nemulţumeau pe petiţionar nu poate constitui, prin ea însăşi, temei de declanşare a urmăririi penale faţă de intimaţi.
Neconstatând vreun motiv de nelegalitate ori de netemeinicie a hotărârii atacate, recursul petiţionarului D.A., urmează să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul D.A. împotriva Sentinţei penale nr. 235 din 12 octombrie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la 160 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1286/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3535/2010. Penal. înlocuirea măsurii... → |
|---|
