ICCJ. Decizia nr. 1807/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 1807/2010
Dosar nr.2745/1/2010
Şedinţa publică din 6 mai 2010
Asupra contestaţiei de faţă;
În baza lucrărilor din dosar constată:
La data de 30 martie 2010 pe rolul acestei instanţe a fost înregistrată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC A.I. SA împotriva Deciziei penale nr. 697 din 23 februarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatoarea susţine că nu a fost legal citată pentru termenul din 23 februarie 2010 când a fost judecat recursul.
În drept, contestaţia este întemeiată pe cazul prevăzut de art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Verificând actele dosarului se constată că prin Decizia penală nr. 697 din 23 februarie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 38/36/2009 s-a respins recursul declarat de petiţionara SC A.I. SA împotriva Sentinţei penale nr. 149/P din 10 decembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa prin care a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată împotriva Rezoluţiei nr. 342/P/2008 din 12 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
Examinând în principiu contestaţia în anulare formulată în cauză în raport cu dispoziţiile art. 386 şi urm. C. proc. pen. Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit art. 391 C. proc. pen. pentru admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să fie făcută în termenul prevăzut de lege, motivul pe care se sprijină contestaţia să fie dintre cele prevăzute de art. 386 şi în sprijinul contestaţiei să se depună dovezi sau să se invoce dovezi care sunt la dosar.
Înalta Curte constată că motivul invocat în contestaţia în anulare dedusă judecăţii - neîndeplinirea procedurii de citare a părţii la termenul când s-a judecat cauza de către instanţa de recurs - se regăseşte printre cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen. care reglementează expres şi limitativ cazurile când poate fi promovată această cale extraordinară de atac, dar contestaţia nu se sprijină pe dovezi aflate la dosarul cauzei şi nu este îndeplinită condiţia referitoare la termenul prevăzut de art. 388 teza a II-a C. proc. pen.
Potrivit textului de lege menţionat contestaţia în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a) - c) şi e) poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia se face executarea cel mai târziu la 10 zile de la începerea executării, iar de către celelalte părţi, în termen de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii a cărei anulare se solicită.
Cum contestatoarea SC A.I. SA a invocat cazul prevăzut de art. 386 lit. a) C. proc. pen şi cum obiectul judecăţii l-a constituit plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror, petenta nefiind o persoană împotriva căreia se fac executarea, termenul de introducere a contestaţiei în anulare este de 30 de zile şi curge de la data pronunţării deciziei atacate, respectiv de la 23 februarie 2010.
Contestaţia a fost transmisă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin fax la data de 29 martie, după expirarea termenului prevăzut de lege (ultima zi în care contestatoarea putea formula contestaţia fiind 26 martie 2010).
În consecinţă, constatând că nu sunt întrunite în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art. 391 C. proc. pen. Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată în cauză ca inadmisibilă.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. contestatoarea va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC A.I. SA împotriva Deciziei penale nr. 697 din 23 februarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă public azi, 6 mai 2010.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 1806/2010. Penal. Cerere de contopire a... | ICCJ. Decizia nr. 1811/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
