ICCJ. Decizia nr. 2199/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2199/2010
Dosar nr. 54/59/2010
Şedinţa publică din 4 iunie 2010
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 42/PI din 1 martie 2010 Curtea de Apel Timişoara în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca inadmisibilă, plângerea petentului F.N.I. împotriva referatului nr. 1039/III/7/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
Concomitent, a respins, ca nefondată, excepţia de necompetenţă materială formulată de petent.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut că petentul a formulat plângere solicitând desfiinţarea actelor din Dosarul nr. 1039/III/7/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
Verificându-şi competenţa judecătorul a constatat că potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire penală se soluţionează de judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni potrivit legii, competenţa să judece cauza în prima instanţă.
A mai constatat că referatul atacat de petent în plângere nu este o rezoluţie sau o ordonanţă a procurorului de netrimitere în judecată.
Prin urmare, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., plângerea fiind inadmisibilă.
Împotriva sentinţei a declarat recurs petentul care, în esenţă, cere casarea acesteia.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea referatului procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, întocmit la 9 decembrie 2009, rezultă într-adevăr că acesta nu este un act din cele prevăzute în art. 2781 C. proc. pen.
Or, din chiar denumirea marginală a textului art. 2781 C. proc. pen. rezultă că pot face obiectul plângerii unei persoane în procedura reglementată doar rezoluţiile sau ordonanţele procurorului de netrimitere în judecată. Cum referatul menţionat nu îndeplineşte condiţiile legii pentru a fi supus controlului instanţei, în mod temeinic şi legal plângerea petentului a fost respinsa ca inadmisibilă.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Înalta Curte va respinge recursul şi-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul F.N.I. împotriva sentinţei penale nr. 42/PI din 1 martie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2192/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2203/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
