ICCJ. Decizia nr. 2718/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2718/2010
Dosar nr.6019/1/2010
Şedinţa publică din 14 iulie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 30 iunie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, având pe rol judecarea apelurilor declarate de procuror şi inculpatul S.D.C. împotriva sentinţei penale nr. 1053/2009 a Tribunalului Bucureşti, în baza art. 3002 rap. la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a dispus menţinerea arestării preventive a inculpatului S.D.C.
S-a motivat că temeiurile care au determinat arestarea iniţială a inculpatului se menţin; că acesta a fost arestat cu respectarea cerinţelor prev. de art. 143 şi art. 148 lit. f) C. proc. pen.
S-a mai motivat că există probe care fac să nu înceteze presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit faptele de natură penală pentru care este trimis în judecată, că pedeapsa prevăzută pentru săvârşirea acestor fapte este mai mare de 4 ani. S-a mai apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere infracţiunile pentru care este trimis în judecată.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul care a cerut casarea încheierii recurate şi pe fond revocarea măsurii arestării preventive întrucât nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acesteia.
Din examinarea dosarului rezultă că inculpatul este trimis în judecată pentru infracţiuni la legea 143/2000 şi este condamnat în primă instanţă la 10 ani închisoare.
Există indicii temeinice care susţin presupunerea rezonabilă că a comis infracţiuni de trafic de droguri, pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste infracţiuni este mai mare de 4 ani.
Din modul în care sunt descrise faptele sesizate rezultă că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Temeiurile care au determinat arestarea inculpatului nu s-au modificat, astfel că în mod legal instanţa a constatat că acesta se află în situaţia prevăzută de art. 160b alin. (3) C. proc. pen., menţinând arestarea preventivă.
Aşa fiind, Curtea va respinge recursul inculpatului, pe care-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.D.C. împotriva încheierii din 30 iunie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 11231/3/2009 (nr. 306/2010).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 iulie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2714/2010. Penal. Excepţie de... | ICCJ. Decizia nr. 2722/2010. Penal. Revocarea măsurii... → |
---|