ICCJ. Decizia nr. 2767/2010. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2767/2010
Dosar nr.11845/3/2010
Şedinţa publică din 28 iulie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 296/ F din 17 martie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia penală, în baza art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen. cu aplic. prevederilor art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul D.M. (fiul lui M. şi P.) la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza prevederilor art. 861 C. pen. a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani, conform art. 862 C. pen.
Pe perioada termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu;
c) să comunice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.
A atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 864 C. pen.
În baza prevederilor art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor civile astfel: 15.161 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti cu dobânda legală până la completa achitare a debitului şi la 15.000 lei daune morale şi 10.000 lei daune materiale (prin apreciere) către partea civilă P.F.
În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat pe inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului.
În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. a confiscat cuţitul folosit la comiterea faptei (aflat în prezent în custodia I.P.J. Ilfov, Postul de Poliţie Nuci).
A respins cererea de schimbare a calificării juridice a faptei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în ziua de 4 martie 2007 inculpatul a consumat băuturi alcoolice într-un bar din comuna Nuci, sat Micşuneştii Mari, judeţul Ilfov. În acel bar a avut un conflict cu martorul N.C., după care inculpatul a părăsit localul, deplasându-se la un alt local fiind urmărit de acelaşi martor, unde conflictul între cei doi a continuat. Ambii au fost evacuaţi din local şi s-au îndreptat spre un alt bar situat pe strada principală. Pe drum, N.C. s-a întâlnit cu partea vătămată P.F. şi martorul R.D. şi s-au îndreptat spre barul L.S. pentru a-l căuta pe inculpatul D.M. Cei trei s-au întâlnit pe strada principală cu inculpatul, căruia i-au cerut explicaţii referitoare la agresarea martorului N.C.
Se reţine că inculpatul a aplicat victimei P.F. două lovituri în zona anterioară şi posterioară stânga cu un cuţit cu lama de 11 cm, provocându-i leziuni traumatice care i-au pus viaţa în primejdie.
Potrivit raportului medico-legal întocmit în cauză P.F. a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor-înţepător la data de 4 martie 2007 şi au necesitat pentru vindecare 50 de zile îngrijiri medicale.
Se mai reţine că imediat după agresiune partea vătămată a fost internată în Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti în perioada 4 martie 2007 - 6 aprilie 2007 cu diagnosticul „agresiuni plăgi prin înjunghiere multiple".
Din foaia de observaţie clinică rezultă că s-a intervenit chirurgical la 5, respectiv 6 martie 2007.
Instanţa fondului a examinat probele din cauză şi a respins apărarea inculpatului în sensul că nu sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la legitima apărare prev. de art. 44 C. pen. şi nici ale art. 73 lit. b) C. pen. referitoare la circumstanţa atenuantă legală a provocării.
S-a motivat că, în fapt, incidentul a fost provocat de martorul N.C., iar agresiunea s-a consumat mai târziu când inculpatul a lovit cu cuţitul pe partea vătămată care nu a comis niciun act provocator sau periculos la adresa inculpatului.
Prin Decizia penală nr. 228/ A din 3 noiembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
A desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 296/ F din 17 martie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală şi, rejudecând în fond:
În baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174-175 lit. i) C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen. - art. 76 lit. b) C. pen. a condamnat pe inculpatul D.M. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.
A făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Curtea de Apel a motivat majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi modalitatea de executare a pedepsei, făcând aplicarea art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul D.M.
Înalta Curte a fost sesizată cu un recurs peste termen formulat în condiţiile art. 3853 rap. la art. 365 C. proc. pen.
În şedinţa publică din 28 iulie 2010 cererea de recurs a inculpatului a fost pusă în discuţia părţilor.
Examinând cererea de recurs, Curtea constată următoarele:
Inculpatul D.M. a fost încarcerat la data de 15 decembrie 2009 în executarea pedepsei, apreciindu-se că hotărârea de condamnare a rămas definitivă prin nerecurare.
Curtea mai observă că inculpatul a formulat cerere, calificată ca declaraţie de recurs, la 13 ianuarie 2010 (fila 1, 9 dosar Tribunal Bucureşti).
Potrivit art. 3853 alin. (2) rap. la art. 365 alin. (1) C. proc. pen. partea care a lipsit atât la toate termenele de judecată, cât şi la pronunţare poate declara recurs peste termen, dar nu mai târziu de 10 zile de la data începerii executării pedepsei sau începerii executării dispoziţiilor privind despăgubirile civile.
Având în vedere că data începerii executării pedepsei inculpatului este 15 decembrie 2009, data încarcerării, iar recursul peste termen este expediat de inculpat la 13 ianuarie 2010, potrivit ştampilei cu data poştei de pe plicul aflat în Dosarul nr. 7466/3/2010 al Tribunalului Bucureşti, în cauză a fost depăşită condiţia termenului de 10 zile necesară pentru luarea în considerare a recursului ca fiind făcut peste termen în condiţiile art. 3853 rap. la art. 365 alin. (1) C. proc. pen.
Aşa fiind, Curtea va respinge cererea de recurs peste termen formulată de inculpat şi în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. va respinge ca tardiv recursul inculpatului D.M. împotriva Deciziei penale nr. 228/ A din 3 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de recurs peste termen formulată de inculpatul D.M.
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul D.M. împotriva Deciziei penale nr. 228/ A din 3 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat D.M. la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 iulie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2724/2010. Penal. Cerere de transfer de... | ICCJ. Decizia nr. 2770/2010. Penal → |
---|