ICCJ. Decizia nr. 2928/2010. Penal. Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2928/2010
Dosar nr. 2367/1/2010
Şedinţa publică din 25 august 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 5 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 019595/99/2006 Curtea de Apel Iaşi, ca instanţă de apel, a respins cererea formulată de avocatul ales al inculpaţilor M.G.C. şi Ţ.I.C. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi a întregii Legi nr. 78/2000.
Instanţa a reţinut că prin cererea de sesizare a Curţii Constituţionale apărătorul inculpaţilor intimaţi Ţ.I.C. şi M.G.C. a invocat neconstituţionalitatea art. 6 din Legea nr. 78/2000, precum şi a întregii Legi nr. 78/2000, acestea fiind în contradicţie cu art. 21 (Accesul liber la justiţie), art. 24 (Dreptul la apărare) şi art. 124 (Înfăptuirea justiţiei), toate din Constituţia României.
În motivarea cererii se susţine că prin Legea nr. 78/2000 a fost introdusă o nouă incriminare a unor fapte care sunt sancţionate de C. pen., existând astfel o dublă incriminare şi, totodată, s-a creat un regim mai sever de sancţionare prin legea penală specială, ceea ce generează confuzie.
Legătura dispoziţiilor legale criticate cu cauza este dată tocmai de faptul că cei doi inculpaţi sunt trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Pentru a respinge cererea, instanţa a constatat că excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte una dintre condiţiile cerute de lege pentru a fi admisibilă şi anume aceea a relevanţei, respectiv a legăturii acesteia cu cauza, întrucât inculpaţii au fost achitaţi la instanţa de fond, fiind în prezent intimaţi în apelul Parchetului.
Pe de altă parte, s-a constatat că inculpaţii urmăresc, în realitate, prelungirea nejustificată a judecăţii prin invocarea acestei excepţii.
Împotriva acestei hotărâri, inculpaţii Ţ.I.C. şi M.G.C. au declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi, în rejudecare, admiterea cererii şi sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.
Aşa cum rezultă din motivarea scrisă a cererii, inculpaţii, prin apărător, susţin că prin art. 6 din Legea nr. 78/2000 s-a creat o dublă incriminare, ceea ce este inadmisibil şi, de asemenea, s-a instituit un regim sancţionator mai sever, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 21, art. 24 şi art. 124, toate din Constituţia României.
Trecând peste lipsa oricărei motivări a legăturii între textele din Constituţie invocate şi norma penală criticată, se impune atenţiei cu prioritate constatarea potrivit căreia, concret, inculpaţii ridică problema interpretării dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi a întregii legi, în raport cu dispoziţiile incriminatoare C. pen.
Ori, chestiunea interpretării legii este un atribut în exclusivitate al instanţelor de judecată şi nu al Curţii Constituţionale.
Din această perspectivă, se constată că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este inadmisibilă şi, de urmare, recursurile inculpaţilor vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii Ţ.I.C. şi M.G.C. împotriva Încheierii din 5 martie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 019595/99/2006.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat R.V., în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 august 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 555/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 574/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
