ICCJ. Decizia nr. 555/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 555/2010
Dosar nr. 1192/1/2010
Şedinţa publică din 12 februarie 2010
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 28 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 3002 raportat la art. 160b C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului M.G., apreciindu-se că temeiurile care au determinat arestarea iniţială a inculpatului impun în continuare privarea sa de libertate.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul M.G., solicitând revocarea măsurii arestării preventive şi punerea sa în libertate.
Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii recurate sub toate aspectele conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reţine că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Inculpatul M.G. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, dispusă în baza art. 148 lit. f) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
În fapt, s-a reţinut că la data de 30 octombrie 2008 inculpatul M.G. a vândut martorului V.A.R. 4 doze de heroină (0,36 grame) în schimbul sumei de 200 lei.
Prin sentinţa penală nr. 1088/ F din 3 decembrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a condamnat pe inculpatul M.G. la 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 şi art. 76 lit. a) C. pen., iar în baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
Conform art. 3002 C. proc. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b.
Dispoziţiile art. 160b alin. (3) prevăd că dacă instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.
În speţă, temeiurile care au determinat arestarea subzistă şi impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce se reţine în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura şi gravitatea faptei comise, pericolul ca astfel de fapte să se repete după punerea în libertate a inculpatului.
De asemenea, în cauză a fost deja pronunţată o hotărâre de condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, inculpatul fiind legal deţinut în baza acesteia, chiar dacă împotriva hotărârii a fost exercitată calea de atac.
În cauză nu se poate reţine că au fost depăşite limitele rezonabile ale unei detenţii preventive, aceste limite apreciindu-se în funcţie de complexitatea fiecărui caz, de particularităţile acesteia, necesitatea administrării de probe, rapiditatea comunicării dosarului între instanţele competente.
Faţă de cele expuse, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat, iar conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. îi va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.G. împotriva încheierii din 28 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 44756/3/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2926/2010. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... | ICCJ. Decizia nr. 2928/2010. Penal. Traficul de influenţă... → |
|---|
