ICCJ. Decizia nr. 3175/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3175/2010
Dosar nr. 215/64/2010
Şedinţa publică din 15 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 33/F din 10 mai 2010, Curtea de Apel Braşov a respins plângerea formulată de petenta B.A.M., domiciliată în municipiul Săcele, str. G.M., judeţul Braşov, împotriva Ordonanţei nr. 1725/P/2009 din 9 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, soluţie pe care a menţinut-o.
Petiţionara a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300 RON, onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 150 RON fiind suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că petiţionara a formulat plângere penală împotriva lui A.M.A. - notar public şi D.l.D. - avocat, L.V., l.A. şi A.M., susţinând că aceştia sunt implicaţi în vânzarea ilegală a terenurilor şi casei părinţilor săi.
Pin Ordonanţa nr. 1725/P/2009 din 9 februarie 2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de notarul public A.M.A. şi avocatul D.l.D. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), în temeiul art. 228 alin. (4) şi art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Cauza a fost disjunsă şi declinată spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov cu privire la efectuarea de cercetări faţă de L.V., l.A. şi A.M.
Din analiza actelor premergătoare efectuate s-a constatat că notarul public şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu cu respectarea dispoziţiilor legii, iar avocatul a acordat asistenţă juridică lui S.I., întocmind o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu petenta.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror a fost menţinută în urma verificării ei de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov care, prin Rezoluţia nr. 147/11/2/2010 din 03 martie 2010 a respins plângerea petentei.
La rândul său, instanţa de fond învestită în conformitate cu dispoziţiile art. 278 alin. (1) C. proc. pen., a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionară împotriva rezoluţiei de netrimitere în judecată pe care a apreciat-o ca legală şi temeinică.
S-a arătat că notarul public şi avocatul şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu în mod corespunzător, fără a fi identificate încălcării ale dispoziţiilor legale ce reglementează activitatea acestora.
În termen legal, împotriva acestei sentinţe a formulat recurs petiţionara B.A.M. solicitând admiterea, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, condamnarea intimatelor.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., instanţa de fond a verificat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, constatând în mod just că aceasta este legală şi temeinică, motiv pentru care a şi menţinut-o ca atare.
Din actele premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat indicii de comitere a vreunei fapte penale de către făptuitori.
Notarul public A.M.A. a redactat şi autentificat înscrisul din 13 decembrie 2005 în concordantă cu dispoziţiile Legii nr. 36/1995 şi în acord cu manifestarea de voinţă a părţilor, precum şi cu documentaţia tehnică necesară.
Avocatul D.l.D. a acordat asistentă juridică lui S.I., redactând în numele acesteia o cerere de chemare în judecată a pârâtei B.A.M. în Dosarul Judecătoriei Braşov nr. 11990/197/2008.
Împrejurarea că prenumele pârâtei a fost grafiat eronat (A.) în acţiune nu constituie o împrejurare care să fi produs consecinţe juridice.
În aceste condiţii, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen., iar soluţia dispusă de procuror este corespunzătoare cauzei de împiedicare a exercitării acţiunii penale, faptele penale sesizate neexistând.
Sentinţa pronunţată de instanţa de fond fiind legală şi temeinică, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de petiţionara B.A.M., dispunând obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara B.A.M. împotriva Sentinţei penale nr. 33 din 10 mai 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori.
Obligă recurenta petiţionară la 200 RON cheltuieli judiciare către stat
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 767/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 792/2010. Penal. Infracţiuni de evaziune... → |
|---|
