ICCJ. Decizia nr. 3394/2010. Penal. Traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Recurs

Decizii penale ICCJ 2010

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3394/2010

Dosar nr.2671/87/2010

Şedinţa publică din 04 octombrie 2011

Deliberând asupra recursurilor de faţă pe baza lucrărilor şi materialului probator aflate în dosarul cauze constată următoarele:

I. Tribunalul Teleorman, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 98 din data de 7 septembrie 2010 pronunţată în dosar nr. 2671/87/2009, soluţionând în fond cauza penală dedusă judecăţii prin rechizitoriul nr. 121/D/P/2006 din 7 septembrie 2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. privind pe inculpaţii D.I.L., P.D., N.P.A., M.M.Z. şi M.E.R. în baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a hotărât următoarele:

A respins, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor, formulată de inculpatul N.P.A., în sensul înlăturării dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

l. În baza art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74-76 C. pen., a condamnat pe inculpatul D.I.L., la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani.

în baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74-76 C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la 3 (trei) ani închisoare.

în baza art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74-76 C. pen., a condamnat inculpatul la 5 (cinci) ani închisoare.

în baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74-76 C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an, iar în baza art. 33-34 C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului acesta executând-o pe cea mai grea, 5 (cinci) ani închisoare.

2. In baza art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74-76 C. pen. a condamnat pe inculpata P.D., la 4 (patru) ani închisoare.

în baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74-76 C. pen., a condamnat pe aceeaşi inculpată la pedeapsa închisorii de 4 (patru) ani.

în baza art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74-76 C. pen., a condamnat pe aceeaşi inculpată la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare, iar în baza art. 33-34 C. pen. a contopit pedepsele aplicare inculpatei, aceasta executând-o pe cea mai grea, de 7 (şapte) ani închisoare.

3. în baza art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a condamnat pe inculpatul N.P.A la pedeapsa închisorii de 5 (cinci) ani.

în baza art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a condamnat pe acelaşi inculpat la 10 (zece) ani închisoare, iar în baza art. 33-34 C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului acesta executând-o pe cea mai grea, de 10 (zece) ani închisoare.

A interzis inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

A interzis inculpaţilor aceleaşi drepturi în condiţiile art. 65 C. pen. pe o perioadă de 5 (cinci) ani, stabilită conform art. 53 C. pen.

A dedus starea de arest preventiv a inculpatului D.I.L. de la 21 mai 2009 la zi, 07 septembrie 2010.

A menţinut starea de arest preventiv a inculpatului D.I.L.

4.-5. În baza art. 264 alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatele M.M.Z., la câte 2 (doi) ani închisoare.

în baza art. 328 C. pen. a condamnat aceleaşi inculpate la câte 1 (un) an închisoare, iar în baza art. 33-34 C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatelor acestea executând pe cea mai grea, câte 2 (doi) ani închisoare.

A interzis inculpatelor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

A interzis inculpatelor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 65 C. pen., pe o perioadă de câte 4 (patru) ani, stabilită conform art. 53 C. pen.

A admis în parte acţiunea civilă formulată de partea vătămată A.E.C. şi a obligat inculpaţii N.P.A. şi P.D., la plata sumei de 1000 Euro, către aceasta, cu titlu de despăgubiri morale.

A respins ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea vătămată V.V.I.

A dispus confiscarea sumei de 5.830 Euro de la inculpatul N.P.A., a sumei de 9.300 Euro de la inculpatul D.I.L., a sumei de 2000 Euro de la inculpata M.M.Z. şi de la M.E.R., a sumei de 1500 Euro.

A menţinut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor aparţinând inculpatului D.I.L. prin ordonanţa nr. 121/D/P/2006 din data de 24 iunie 2009 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Teleorman.

A obligat pe fiecare inculpat la plata sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 121/D/P/2006 din 07 iulie 2009, Parchetul de pe lângă Î.C.C.J., D.I.I.CO.T. a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a inculpaţilor:

- D.I.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată (2 fapte) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată (5 fapte) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi art. 329 alin. (1) C. pen. (3 fapte) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- P.D. (mandat de arestare emis în lipsă), pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, trafic de persoane şi trafic de minori, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- N.P.A. (mandat de arestare emis în lipsă), pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi trafic de minori, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatelor:

- M.M.Z., pentru săvârşirea infracţiunilor de favorizarea infractorului şi prostituţie, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 264 alin. (1) C. pen. şi art. 328 C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi

- M.E.R., pentru săvârşirea infracţiunilor de favorizarea infractorului şi prostituţie, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 264 alin. (1) C. pen. şi art. 328 C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reţinut, în actul de sesizare, că învinuitul M.P. zis „N.P." şi inculpatul D.P. zis „D.", fratele său, au hotărât să se deplaseze în Italia, ceea ce au şi făcut, la data de 19 august 2006, unde au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, împreună cu inculpaţii D.I.L., N.P.A. şi învinuiţii S.A.A., concubina inculpatului D.P., B.L., N.N.A. şi OG

Membrii grupului infracţional organizat sunt de etnie rromă, rude între ei şi toţi au avut ca scop obţinerea de bani nu prin muncă decentă, ci prin exploatarea sexuală a tinerelor, activitate în care membrii grupului se ajutau şi se completau reciproc.

În luna ianuarie 2007 învinuitul M.P. a fost arestat în Italia de către autorităţile italiene, iar în România a fost arestat la sfârşitul lunii mai 2006 o perioadă scurtă de timp şi inculpatul D.P.

Din acest motiv, în scopul continuării exploatării sexuale a tinerelor supravegheate de grupul infracţional organizat s-au deplasat în Italia şi inculpata P.D., concubina învinuitului M.P. şi învinuitul D.C.N., fiul inculpatului D.P., ambii aderând la grupul infracţional organizat.

Până la arestarea sa, liderul grupului infracţional organizat a fost M.P., care a fost cel ce i-a adus în grup şi pe ceilalţi învinuiţi, şi care era cel ce stabilea locaţiile din Italia unde erau cazate tinerele şi atribuţiile fiecăruia dintre membri în exploatarea sexuală a tinerelor.

După arestarea şi încarcerarea în Italia a învinuitului M.P., prerogativele de lider în cadrul grupului au fost preluate de inculpata P.D., concubina sa, şi învinuitul N.N.A.

Întrucât grupul infracţional organizat avea nevoie de un transportator al tinerelor din România în Italia şi din Italia în România, a fost cooptat în grup încă de la constituirea sa şi inculpatul D.I.L., posesor de autoturism, pe numele căruia au fost expediate apoi sume de bani din Italia în România de către învinuiţi sau prin intermediari, în total 9.300 Euro, ce provin din exploatarea sexuală a tinerelor.

Tinerele transportate şi exploatate sexual în Italia erau majore şi minore fiind recrutate de către inculpaţi şi învinuiţi cu promisiuni mincinoase de muncă decentă sau de căsătorie, ademenite prin promisiuni de câştiguri importante, provenind din familii fără posibilităţi materiale şi cu o slabă pregătire şcolară.

Totodată, s-a reţinut, în rechizitoriu, că inculpaţii D.I.L., P.D., N.P.A., D.P. şi învinuiţi M.P., B.L., N.N.A., OG, S.A.A. şi D.C.N., în perioada 2006-2008, în Italia, au iniţiat sau constituit un grup infracţional organizat, au aderat sau sprijinit sub orice formă un astfel de grup, în scopul săvârşirii de infracţiuni de proxenetism şi de infracţiuni de trafic de persoane şi de minori, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003.

Inculpatul D.I.L., în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada 2006-2008, la cererea inculpaţilor P.D. şi N.P.A. şi a învinuiţilor M.P., B.L., N.N.A., OG, S.A.A. şi D.C.N., prin inducerea în eroare cu privire la locul de muncă, Ie-a transportat din România în Italia şi din Italia în România pe victimele traficului de persoane V.V.I., T.V., A.E.C. (minoră), I.P.P. (minoră), M.P.R. (minoră), D.N. (minoră), M.A.F. (minoră), în scopul exploatării sexuale şi personal a exploatat-o sexual în Italia prin obligarea la practicarea prostituţiei pe minora M.A.F., în perioada octombrie-noiembrie 2007, fapte ce constituie infracţiunea de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Totodată, inculpatul D.I.L., în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada 2006-2008, a înlesnit şi a tras foloase din practicarea prostituţiei de către învinuitele S.A.A., M.M.Z. şi M.E.R. pe care în mod repetat Ie-a transportat în Italia, în scopul ca acestea să practice prostituţia pentru proxeneţii lor, inculpatul D.P. şi învinuitul M.P., scop cunoscut şi acceptat de către învinuite, fapte ce întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Inculpata P.D., după arestarea învinuitului M.P. în Roma, la jumătatea lunii ianuarie 2007 a preluat-o şi a cazat-o pe victima traficului de persoane T.V. şi a exploatat-o sexual prin obligarea la practicarea prostituţiei până la începutul lunii februarie 2007 şi la jumătatea lunii ianuarie 2007 a preluat-o pe partea vătămată A.E.C. pe care a exploatat-o sexual până în luna septembrie 2007, prin obligarea la practicarea prostituţiei, fapte ce întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane şi minori, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Inculpatul N.P.A., în luna august 2006, a recrutat-o, cu promisiuni mincinoase de muncă decentă, pe partea vătămată minoră A.E.C., după care a transportat-o şi cazat-o în Italia unde a exploatat-o sexual, cu ajutorul celorlalţi învinuiţi, prin obligarea la practicarea prostituţiei, după care în luna septembrie 2006 a vândut-o învinuitului M.P., faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Inculpatele M.M.Z. şi M.E.R., fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism de către inculpatul D.P., au dat declaraţii nereale în cursul urmăririi penale cu privire la faptele comise de acest inculpat în scopul de a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală faţă de acesta şi de ceilalţi învinuiţi, fapte ce constituie infracţiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen.

S-a mai reţinut, în rechizitoriu, că inculpatele M.M.Z. şi M.E.R., în perioada 2006-2008, la date diferite, au practicat prostituţia, fără a fi constrânse, obţinând sume mari de bani din practicarea rapoartelor sexuale cu clienţii lor, fapte ce constituie infracţiunea de prostituţie, prevăzută de art. 328 C. pen.

Instanţa analizând întregul material probator de la dosar şi anume: sesizarea învinuitei S.A.A. cu privire la faptul că în Italia este exploatată învinuita M.M.Z., proces verbal nr. 121/D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Teleorman, proces verbal de percheziţie domiciliară, documente bancare, proces verbal de confruntare, proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate ale inculpaţilor D.P., D.I.L. şi învinuitul N.N.A., declaraţiile martorilor şi declaraţiile inculpaţilor, a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Învinuitul M.P. şi inculpatul D.P. la data de 19 august 2006 s-au deplasat în Italia unde au iniţiat şi constituit un grup infracţional în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, scop în care i-au racolat pe inculpaţii D.I.L., N.P.A. şi învinuiţii S.A.A., B.L., N.N. şi OG

Inculpata P.D. a preluat prerogativele de lider de grup, împreună cu învinuitul N.N.A.

Inculpatul D.I.L. a fost cooptat în grup în scopul de a transporta tinerele din România în Italia şi din Italia în România.

Partea vătămată V.V.I. l-a cunoscut în luna iunie 2006 pe învinuitul M.P. care i-a propus să meargă împreună cu el şi cu inculpatul D.P., în Italia, la cules de portocale.

Partea vătămată a acceptat propunerea, întrucât avea o situaţie materială precară şi învinuitul M.P. a achitat contravaloarea obţinerii paşaportului şi a deplasării părţii vătămate în Italia.

Iniţial partea vătămată a refuzat acest lucru, însă după ce a fost lovită şi ameninţată de către învinuitul M.P. şi datorită faptului că nu avea paşaportul asupra sa, nu cunoştea limba italiană, nu avea bani pentru a se întoarce în România, a acceptat să practice prostituţia.

Inculpatul D.P. şi învinuitul M.P. au închiriat un apartament unde s-au cazat împreună cu partea vătămată V.V.I. şi învinuita S.A., inculpatul N.P.A., partea vătămată A.E.C., învinuitul N.N., martora I.P.P.

Părţile vătămate V.V.I., A.E.C. şi martora I.P.P. la locul de practicare a prostituţiei erau supravegheate de învinuita S.A.A., inculpatul N.P.A. şi învinuiţii M.P. şi N.N.A.

În acelaşi scop, inculpatul s-a deplasat la locuinţa martorului A.D., tatăl părţii vătămate şi a reuşit să-l convingă să o lase pe fiica sa să-l însoţească în Italia, scop în care s-au deplasat în municipiul Roşiorii de Vede la un birou notarial unde a dat o declaraţie în care menţiona că este de acord ca fiica sa să călătorească în Franţa, împreună cu inculpatul, pe ruta România - Ungaria - Austria - Italia - Franţa.

În Italia, inculpatul N.P.A. şi partea vătămată s-au cazat într-o casă părăsită de la periferia oraşului şi a anunţat-o pe minoră că urmează să se prostitueze stradal.

Iniţial partea vătămată a refuzat să practice prostituţia, însă a fost lovită şi ameninţată cu moartea de către inculpat aşa încât a acceptat propunerea.

Partea vătămată A.E.C. a practicat prostituţia stradal, la periferia oraşului Scheiavoneia, împreună cu învinuita S.A.A., partea vătămată I.P.P. şi partea vătămată V.V.I., unde erau supravegheate de învinuita S.A.A., inculpaţii N.P.A. şi învinuiţii M.P. şi N.N.A., care le verificau periodic, le cumpărau prezervative şi hrană pentru ca acestea să nu piardă timpul şi implicit, clienţii.

Fetele erau transportate la locul de practicare a prostituţiei de către inculpatul D.P. şi învinuiţii N.N.A. şi M.P. iar după ce aceştia s-au întors în România, părţile vătămate A.E.C. şi I.P.P. au fost lăsate sub supravegherea inculpatului D.P., iar banii obţinuţi erau trimişi în ţară de către cele două.

Inculpata P.D. şi învinuitul N.N.A., i-au permis părţii vătămate A.E.C. să se întoarcă în ţară, însă au ameninţat-o că în cazul în care nu revenea în Italia pentru a continua să practice prostituţia vor trece la represalii asupra membrilor familiei.

În luna februarie 2007, partea vătămată a fost adusă de către inculpatul D.I.L. în localitatea Trebisacce din Italia, unde a fost obligată să se prostitueze în continuare pentru inculpata P.D. şi învinuitul N.N.A..

Inculpatul D.P. a adus-o în Italia pe învinuita M.E.R., tot cu autoturismul condus de inculpatul D.I.L.

În luna iulie 2007, la grupul infracţional organizat, a aderat şi învinuitul D.C.N., fiul inculpatului D.P. şi învinuita S.A.A.

În anul 2007, inculpatul D.I.L. i-a transportat în Italia pe învinuitul OG, pe victima traficului de persoane, minora M.P.R. şi învinuita M.E.R.

Tot inculpatul D.I.L. a fost acela care în luna ianuarie 2007 i-a transportat în Italia pe martora I.P.P. şi pe învinuitul N.N.A., unde martora a practicat prostituţia.

La jumătatea lunii ianuarie 2007, învinuitul M.P. a fost arestat de autorităţile italiene iar tinerele care erau obligate să se prostitueze pentru el A.E.C. şi T.V. au fost preluate de către inculpata P.D.

În perioada sărbătorilor de paşte 2007, inculpatul D.I.L. a transportat-o în Italia pe victima traficului de persoane M.P.R., minorăpe învinuitul B.L. şi pe învinuita M.E.R.

În Italia, martora M.P.R. şi învinuita M.E.R. au fost cazate într-un imobil în care se mai aflau inculpaţii D.P. şi P.D. şi învinuiţii N.N.A., B.L. şi S.A.A., precum şi victimele traficului de persoane I.P.P., A.E.C., D.N. şi T.V.

Tot inculpatul D.I.L. Ie-a transportat în Italia pe martorele D.N. şi M.A.F.

În Italia, martora M.A.F. a fost cazată de inculpatul D.I.L., care i-a reţinut actul de identitate şi i-a spus că urmează să se prostitueze pentru el întrucât o ajutase să ajungă în acea ţară.

Martora M.A.F. a practicat prostituţia stradal, împreună cu celelalte tinere care se prostituau pentru ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat şi anume, D.N., M.P.R., T.V., inculpata M.E.R. şi S.A.A.

La începutul lunii mai 2007, inculpata M.E.R. a fost racolată de către inculpatul D.P., în scopul practicării prostituţiei şi transportată în Italia de inculpatul D.I.L.

Inculpata M.E.R. a acceptat să se prostitueze pentru inculpatul D.P., întrucât acesta îi promisese că o părăseşte pe învinuita S.A.A., concubina sa şi se căsătoreşte cu ea.

Aceasta a practicat prostituţia stradal împreună cu S.A., A.E.C., T.V., M.P.R., D.N. şi M.A.F., fără însă a fi constrânsă de către inculpatul D.P.

Inculpata M.E.R. a fost influenţată de către inculpatul D.P. şi învinuita S.A.A. să nu declare adevărul la organele de anchetă cu privire la activitatea grupului infracţional organizat, concluzie care s-a desprins din transcrierea convorbirilor telefonice ale inculpatului D.P.

În luna octombrie 2006, inculpata M.M.Z. a fost sunată din Italia de către învinuita S.A.A., care i-a propus să vină în Italia şi i-a trimis suma de 50 Euro pentru ca aceasta să-şi plătească taxele pentru paşaport.

Inculpatul D.P. a venit din Italia în România cu autoturismul condus de inculpatul D.I.L., în scopul de a o lua pe inculpata M.M.Z.

Inculpata a acceptat propunerea inculpatului D.P. de a se prostitua sub protecţia sa şi a făcut acest lucru fără a fi constrânsă.

În cursul urmăririi penale învinuita M.M.Z. a susţinut că a fost constrânsă în Italia de către inculpatul D.P., să practice prostituţia, apoi a avut o înţelegere cu acest inculpat, de la care a primit suma de 1000 Euro, să declare că nu a practicat prostituţia cu scopul ca inculpatul să scape de răspunderea penală.

În drept, fapta inculpaţilor D.I.L., P.D., N.P.A., D.P. şi ale învinuiţilor M.P., B.L., N.N.A., OG, S.A.A. şi D.C.N. care în perioada 2006 - 2008, în Italia, au iniţiat sau constituit un grup infracţional organizat, aderat sau sprijinit sub orice formă un astfel de grup, în scopul săvârşirii de infracţiuni de proxenetism şi de infracţiuni privind traficul de persoane şi de minori, constituie infracţiunea de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003.

Faptele inculpatului D.I.L. care în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada 2006 - 2008 la cererea inculpaţilor şi învinuiţilor susmenţionaţi, prin inducerea în eroare cu privire la locul de muncă, le-a transportat din România în Italia şi din Italia în România pe victimele traficului de persoane V.V.I., T.V., A.E.C. (minoră), I.P.P. (minoră), M.P.R. (minoră), D.N. (minoră), M.A.F. (minoră) în scopul exploatării sexuale şi personal a exploatat-o sexual în Italia prin obligarea la practicarea prostituţiei pe minora M.A.F., în perioada octombrie 2007 - noiembrie 2007, au constituit infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată (2 fapte), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată (5 fapte), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Faptele inculpatului D.I.L. care în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada 2006 - 2008 a înlesnit şi a tras foloase din practicarea prostituţiei de către învinuitele S.A.A., M.M.Z. şi M.E.R., pe care în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice Ie-a transportat în Italia în scopul ca învinuitele să practice prostituţia pentru proxeneţii lor, respectiv inculpatul D.P. şi învinuitul M.P., scop cunoscut şi acceptat de către susnumite, constituie infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. (3 fapte), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Faptele inculpatei P.D. care după arestarea învinuitului M.P. în Roma, la jumătatea lunii ianuarie 2007 a preluat-o şi cazat-o pe victima traficului de persoane T.V. în localitatea Trebisacce din Italia, unde a exploatat-o sexual, prin obligarea la practicarea prostituţiei până la începutul lunii februarie 2007, când victima a fost preluată de inculpatul D.P., precum şi de preluare la jumătatea lunii ianuarie 2007 a părţii vătămate minore A.E.C. (născută la data de 14 martie 1989) pe care a cazat-o în localităţile Trebisacce şi Corigliano, şi pe care a exploatat-o sexual până în luna septembrie 2007, prin obligarea la practicarea prostituţiei, atât ca minoră cât şi după ce victima a devenit majoră, constituie infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată.

Fapta inculpatului N.P.A. care în luna august 2006, a recrutat-o cu promisiuni mincinoase de muncă decentă pe partea vătămată minoră A.E.C. (născută la data de 14 martie 1989), după care a transportat-o şi cazat-o în Italia în localităţile Bologna şi apoi Scheiavoneia, unde a exploatat-o sexual, cu ajutorul celorlalţi învinuiţi, prin obligarea la practicarea prostituţiei, după care în luna septembrie 2006 a vândut-o învinuitului M.P., constituie infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată.

Faptele inculpatelor M.M.Z. şi M.E.R., care fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism de către inculpatul D.P., au dat declaraţii nereale în cursul urmăririi penale cu privire la faptele comise de acest inculpat, în scopul de a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală faţă de acesta şi faţă de ceilalţi învinuiţi, constituie infracţiunea de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen.

Faptele inculpatelor M.M.Z. şi M.E.R. care în perioada 2006 - 2008, la date diferite, au practicat prostituţia în Italia, fără a fi constrânse, obţinând sume mari de bani din practicarea raporturilor sexuale cu clienţii lor, constituie infracţiunea de prostituţie, prevăzută de art. 328 C. pen.

În ceea ce priveşte cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpatul N.P.A. în sensul înlăturării dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), formulată de apărătorul său, instanţa a respins-o ca nefondată întrucât, infracţiunile care fac obiectul prezentei cauze au fost săvârşite în anul 2006, după executarea pedepsei de 7 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 59 din 25 noiembrie 1994 de Tribunalul Giurgiu, condamnare pentru care nu s-a împlinit termenul de reabilitare care să conducă la aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepselor aplicate, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 52 şi art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) ţinând cont atât de gravitatea faptelor săvârşite, asociere în grup infracţional, trafic de persoane, trafic de minori, practicarea prostituţiei, pericolul social concret al faptelor săvârşite dar şi de circumstanţele personale ale inculpatului.

Inculpatul N.P.A. a săvârşit faptele în stare de recidivă postexecutorie, inculpatul D.I.L. nu este cunoscut cu antecedente penale, dar a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal, inculpatele M.M.Z. şi M.E.R. au avut o atitudine nesinceră pe parcursul urmăririi penale şi au încercat să-l scape de răspunderea penală pe inculpatul D.P., inculpaţii P.D. şi N.P.A. s-au sustras de la urmărirea penală, fiind emise mandate de arestare în lipsa acestora, aşa încât a apreciat că prin condamnarea la pedepse orientate către minimul prevăzut de textele de lege, cu coborârea sub acest minim în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii D.I.L. şi P.D., ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. - lipsa antecedentelor penale, se va putea atinge scopul educativ preventiv al legii penale.

Potrivit art. 33-34 C. pen. instanţa a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpaţii executând pe cea mai grea, după cum urmează: inculpatul D.I.L. 5 (cinci) ani închisoare, inculpata P.D. 7 (şapte) ani închisoare, inculpatul N.P.A. 10 (zece) ani închisoare şi inculpatele M.M.Z. şi M.E.R. câte 2 (doi) ani.

Potrivit dispoziţiilor art. 71 C. pen. instanţa a interzis inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. şi aceleaşi drepturi în condiţiile art. 65 C. pen., pe o perioadă de câte 5 ani pentru inculpaţii D.I.L., P.D. şi N.P.A. şi pe o perioadă de câte 4 ani pentru inculpatele M.M.Z. şi M.E.R., perioade stabilite potrivit dispoziţiilor art. 53 C. pen.

Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) instanţa a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului D.I.L., durata prevenţiei de la 21 mai 2009 la zi, 07 septembrie 2010 şi a menţinut starea de arest preventiv în temeiul art. 350 C. proc. pen., constatând că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă.

Sub aspectul soluţionării laturii civile, instanţa potrivit dispoziţiilor art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998-999 C. civ., a respins ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea vătămată V.V.I. întrucât în cauză nu s-a făcut dovada că inculpaţii N.P.A., D.I.L. sau P.D. i-au cauzat un prejudiciu moral prin săvârşirea infracţiunilor.

De altfel, partea vătămată V.V.I. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10.000 Euro solicitată de învinuitul M.P. faţă de care s-a disjuns urmărirea penală prin rechizitoriul nr. 121/D/P/2006, întrucât este arestat în Italia.

În temeiul aceloraşi texte de lege instanţa a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea vătămată A.E.C. şi a obligat pe inculpaţii N.P.A. şi P.D. la plata sumei de 1000 Euro, către aceasta, cu titlu de despăgubiri morale.

A constatat instanţa că inculpaţii au constrâns-o pe partea vătămată prin ameninţarea cu acte de violenţă la practicarea prostituţiei, cauzându-i prin săvârşirea infracţiunilor un prejudiciu moral, aşa încât s-a impus obligarea la repararea acestuia însă nu în cuantumul solicitat de către partea civilă.

Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral, s-a reţinut că acesta nu este supus unor criterii legale de determinare, stabilindu-se prin apreciere ca urmare a aplicării de către instanţa de judecată a criteriilor referitoare la consecinţele suferite de cel în cauză în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, măsura în care i-au fost afectate situaţia familială, profesională şi socială.

Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs victimei.

Pentru cele expuse, instanţa a apreciat că suma de 1000 Euro este de natură să acopere în integralitatea sa, prejudiciul moral creat părţii vătămate.

Potrivit dispoziţiilor art. 118 C. pen. şi art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 instanţa a dispus confiscarea sumei de 5830 Euro de la inculpatul N.P.A., a sumei de 9300 Euro de la inculpatul D.I.L., a sumei de 2000 Euro de la inculpata M.M.Z. şi a sumei de 1500 Euro de la inculpata M.E., sume provenite din exploatarea sexuală a victimelor traficului de persoane şi din practicarea prostituţiei, sume pe care inculpaţii şi le-au expediat între ei sau membrilor familiilor.

II. Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii D.I.L., P.D., N.P.A., M.M.Z. şi M.E.R.

Apelantul - inculpat D.I.L. a solicitat a se lua act de împrejurarea că şi-a retras apelul la data de 05 noiembrie 2010.

Apelanta inculpată P.D. a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie cu motivarea că au fost încălcate prevederile art. 24 din Legea nr. 678/2001 ce impuneau judecarea cauzei în şedinţă secretă în raport cu infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 678/2001, pedeapsa stabilită de primă instanţă este prea mare în raport cu criteriile de individualizare din art.72 C.pen. cu referire la actele medicale în circumstanţiere depuse la dosar considerate a nu fi fost valorificate de instanţă, cu solicitarea în principal de a se dispune desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare iar în subsidiar reducerea pedepsei de 7 ani stabilită în fond.

Apelantul inculpat N.P.A., a reiterat motivul formal de nelegalitate privind încălcarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 678/2001, viciu de procedură sancţionat cu nulitatea absolută prevăzută de art. 197 alin. (2) C. pen. în opinia acestuia, la care a adăugat pe acelea privind existenţa condamnarea greşită a acestuia, sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 13 din Legea nr. 678/2001 referitor la care a solicitat achitarea în baza art. 10 lit. c) şi d) C. proc. pen.

Apelantele inculpate M.M.Z. şi M.A.E.R. au solicitat achitarea în baza art. 18¹ C.pen. rap. la art. 10 lit. b) ¹ C. proc. pen. şi art. 345 alin. (3) C. proc. pen. considerând că faptele comise sunt lipsite de pericol social concret infracţional în sensul dispoziţiilor art. 264 alin. (1) şi art. 328 C. pen.

Curtea,examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale atacate, prin prisma motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., a constatat următoarele:

În ceea ce priveşte criticile de nelegalitate a hotărârii atacate, formulate de către inculpata P.D., critici în privinţa cărora a achiesat şi inculpatul N.P.A., Curtea a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, şedinţele de judecată în cauzele privind infracţiunea de trafic de minori, prevăzută în art. 13 din aceeaşi lege şi de pornografie infantilă, prevăzută în art. 18, nu sunt publice.

Dacă nulitatea absolută este prevăzută ca sancţiune pentru judecarea unei cauze penale cu încălcarea dispoziţiilor privind publicitatea şedinţei de judecată, această sancţiune nu se aplică atunci când, deşi legea prevede că şedinţele de judecată nu sunt publice, judecata are loc în şedinţă publică, ci sancţiunea nulităţii relative.

Or, încălcarea unei dispoziţii legale în desfăşurarea procesului penal, care atrage nulitatea relativă, trebuie invocată de partea interesată, în termenul legal, dacă vătămarea pretinsă a împiedicat sau restrâns drepturile procesuale ale recurentului şi nu a fost înlăturată altfel, până la judecarea recursului.

Concluzionând, Curtea a constatat că încălcarea acestor dispoziţii atrage nulitatea relativă şi, ca atare, nu poate fi invocată de către inculpaţi, întrucât, prin publicitatea şedinţelor de judecată nu li s-a adus nicio vătămare.

De asemenea, Curtea a statuat că, în mod corect, instanţa de fond a stabilit situaţia de fapt constând în aceea că, învinuitul M.P. şi inculpatul D.P., la data de 19 august 2006, s-au deplasat în Italia unde au iniţiat şi constituit un grup infracţional în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, scop în care, i-au racolat pe inculpaţii D.I.L., N.P.A. şi învinuiţii S.A.A., B.L., N.N. şi OG, avându-se în vedere probele în acuzare în acest sens administrate pe parcursul procesului penal - sesizarea învinuitei S.A.A. cu privire la faptul că, în Italia, este exploatată învinuita M.M.Z., procesul verbal nr. 121/D/P/2006 întocmit de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Teleorman, procesul verbal de percheziţie domiciliară, documentele bancare, procesul verbal de confruntare, procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice, interceptate şi înregistrate, purtate între inculpaţii D.P. şi D.I.L. şi învinuitul N.N.A., declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi depoziţiile inculpaţilor - atestând în mod indubitabil acuzaţiile amintite, astfel cum acestea au fost expuse în sentinţa atacată.

Totodată, Curtea a constatat că, în mod legal, instanţa de fond a încadrat juridic faptele săvârşite de către apelanţii-inculpaţi, după cum urmează:

Faptele inculpaţilor D.I.L., P.D. şi N.P.A. care, în perioada anilor 2006 - 2008, în Italia, au iniţiat şi, respectiv, au constituit un grup infracţional organizat, au aderat sau sprijinit, sub orice formă, un astfel de grup, în scopul săvârşirii de infracţiuni de proxenetism şi de infracţiuni privind traficul de persoane şi de minori, constituie infracţiunea de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire, sub orice formă, a unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 7 alin. (1) cu referire la art. 2 lit. b) pct. 9 şi 12 din Legea nr. 39/2003.

Faptele inculpatului D.I.L. care, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada anilor 2006 - 2008, la cererea inculpaţilor susmenţionaţi, prin inducerea în eroare cu privire la locul de muncă, le-a transportat din România în Italia şi din Italia în România pe victimele traficului de persoane V.V.I., T.V., A.E.C. (minoră), I.P.P. (minoră), M.P.R. (minoră), D.N. (minoră), M.A.F. (minoră), în scopul exploatării sexuale şi personal a exploatat-o sexual în Italia prin obligarea la practicarea prostituţiei pe minora M.A.F., în perioada octombrie 2007 - noiembrie 2007, constituie infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată (2 fapte) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată (5 fapte) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Faptele inculpatului D.I.L. care, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada anilor 2006 - 2008, a înlesnit şi a tras foloase din practicarea prostituţiei, de către învinuita S.A.A. şi inculpatele M.M.Z. şi M.E.R., pe care, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, Ie-a transportat în Italia în scopul ca acestea din urmă să practice prostituţia pentru proxeneţii lor, scop cunoscut şi acceptat de către susnumite, constituie infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. (3 fapte) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Faptele inculpatei P.D. care, după arestarea învinuitului M.P., în Roma, la jumătatea lunii ianuarie 2007 a preluat-o şi a cazat-o pe victima traficului de persoane T.V. în localitatea Trebisacce din Italia, unde a exploatat-o sexual, prin obligarea la practicarea prostituţiei până la începutul lunii februarie 2007, când victima a fost preluată de către inculpatul D.P., precum şi de preluare, la jumătatea lunii ianuarie 2007, a părţii vătămate minore A.E.C. (născută la data de 14 martie 1989) pe care a cazat-o în localităţile Trebisacce şi Corigliano, şi pe care a exploatat-o sexual până în luna septembrie 2007, prin obligarea la practicarea prostituţiei, atât ca minoră cât şi după ce victima a devenit majoră, constituie infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată.

Fapta inculpatului N.P.A. care, în luna august 2006, a recrutat-o cu promisiuni mincinoase de muncă decentă pe partea vătămată minoră A.E.C. (născută la data de 14 martie 1989), după care a transportat-o şi cazat-o în Italia în localităţile Bologna şi apoi Scheiavoneia, unde a exploatat-o sexual, cu ajutorul celorlalţi învinuiţi, prin obligarea la practicarea prostituţiei, după care, în luna septembrie 2006, a vândut-o învinuitului M.P., constituie infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, modificată.

Faptele inculpatelor M.M.Z. şi M.E.R., care, fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism, de către inculpatul D.P., au dat declaraţii nereale în cursul urmăririi penale cu privire la faptele comise de acest inculpat, în scopul de a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală faţă de acesta şi faţă de ceilalţi învinuiţi, constituie infracţiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen.

Faptele inculpatelor M.M.Z. şi M.E.R. care, în perioada 2006 - 2008, la date diferite, au practicat prostituţia în Italia, fără a fi constrânse, obţinând sume mari de bani din practicarea raporturilor sexuale cu clienţii lor, constituie infracţiunea de prostituţie, prevăzută de art. 328 C. pen.

Referitor la înscrisul depus la dosarul instanţei de apel, de către inculpata P.D. (filele nr. 97-113, 136-149), Curtea a constatat, pe de o parte, că acest înscris nu este legalizat şi nici certificat, în sensul de a fi fost emis de către autorităţile judiciare italiene, iar, pe de altă parte, hotărârea respectivă se referă la alte fapte, săvârşite împreună cu alte persoane, într-o perioadă distinctă de timp decât cea reţinută în prezenta cauză, aşa încât, în opinia Curţii, înscrisul respectiv nu este relevant în cauză.

Deasemenea, în ceea ce fi priveşte pe inculpaţii D.I.L., P.D. şi N.P.A., Curtea a constatat că, pedepsele stabilite / aplicate acestora sunt in concordanţă cu criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), particularizate în speţă prin gravitatea faptelor săvârşite - asociere în grup infracţional, trafic de persoane, trafic de minori, pericolul social concret al faptelor săvârşite, dar şi circumstanţele personale ale inculpaţilor.

Astfel, inculpatul N.P.A. a săvârşit faptele în starea de agravare a răspunderii penale constând în recidiva postexecutorie, inculpatul D.I.L. nu este cunoscut cu antecedente penale, dar a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal, inculpaţii P.D. şi N.P.A. s-au sustras de la urmărirea penală, fiind emise mandate de arestare în lipsă, aşa încât, în mod corect, instanţa de fond a apreciat că, prin condamnarea acestora, la pedepse orientate, către minimul prevăzut de textele de lege, cu coborârea, sub acest minim, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii D.I.L. şi P.D., ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 C. pen. (lipsa antecedentelor penale), se va putea atinge scopul educativ şi preventiv al legii penale, prevăzut de dispoziţiile art. 52 C. pen.

Curtea a avut în vedere de asemenea natura şi gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite, modalitatea şi împrejurările concrete în care s-a acţionat, împrejurarea că faptele au fost săvârşite de mai multe persoane, împreună, pericolul social concret ridicat al fiecărei fapte săvârşite, numărul mare de victime exploatate sexual - printre acestea aflându-se şi minore - , dar şi perioada îndelungată de timp pe parcursul căreia s-a desfăşurat activitatea infracţională, inculpaţii dând dovadă de o stăruinţă deosebită în săvârşirea acestor fapte.

Nu în ultimul rând, Curtea a avut în vedere şi conduita procesuală a inculpatului D.I.L., de negare a săvârşirii faptelor, astfel cum au fost reţinute mai sus, dar şi împrejurarea că inculpaţii P.D. şi N.P.A. s-au sustras de la urmărirea penală şi de la judecată.

Faţă de aspectele reţinute mai sus, Curtea a apreciat că reindividualizarea pedepselor aplicate, de către instanţa de fond, inculpaţilor D.I.L., P.D. şi N.P.A., în sensul reducerii cuantumului acestora şi schimbării modalităţii de executare a pedepsei rezultante a închisorii, nu se impune, pedepsele aplicate fiind conforme scopului acestora prevăzut de art. 52 C. pen.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepselor principale aplicate inculpatelor M.M.Z. şi M.E.R. şi modalitatea de executare a pedepsei rezultante a închisorii, Curtea a reţinut că, deşi acestea au avut o atitudine nesinceră pe parcursul urmăririi penale şi nu s-au prezentat în faţa instanţei de fond, în faza căii de atac a apelului, inculpatele au avut o poziţie sinceră, de recunoaştere şi regret.

De asemenea, Curtea a reţinut că inculpata M.M.Z. are trei copii minori în întreţinere, iar inculpata M.E.R. este tânără, ambele inculpate fiind necunoscute cu antecedente penale.

Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea a apreciat că scopul educativ şi preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins, în condiţii optime, prin aplicarea pedepsei rezultante cu închisoarea, în cuantumul reţinut de către instanţa de fond, însă, cu suspendarea condiţionată a executării.

În ceea ce priveşte pedeapsa complimentară aplicată fiecăreia dintre inculpatele M.M.Z. şi M.E.R., Curtea a reţinut că, deşi pedepsele complimentare trebuie să oglindească, de asemenea, pericolul social al faptei şi periculozitatea inculpatului, totuşi, aceste pedepse nu realizează, în principal şi în mod independent, scopurile represiunii, ci, pentru a-şi atinge menirea, sunt ataşate unei pedepse principale, pe care o completează. Pedeapsa principală trebuie să asigure, în mod precumpănitor, reeducarea inculpatului şi nu pedeapsa complimentară. Astfel, o dată pedeapsa principală stabilită, acesteia i se ataşează, spre a o complini în realizarea sarcinilor, o pedeapsă complimentară; ca atare Curtea a apreciat că, această pedeapsă nu este necesară în cauză, având în vedere natura infracţiunilor, atitudinea inculpatelor, împrejurările cauzei, dar şi gradul de pericol social al faptelor.

Faţă de considerentele expuse anterior, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., prin Decizia penală nr. 83/A din 18 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Il-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, au fost admise apelurile declarate de inculpatele M.M.Z. şi M.E.R. împotriva sentinţei penale nr. 98 din 07 septembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia penală, în dosarul nr. 2671/87/2009, a fost desfiinţată parţial sentinţa pe latură penală iar în rejudecare în baza art. 81 C. pen. s/a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, aplicată fiecăreia dintre inculpatele M.M.Z. şi M.E.R., pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen.. în baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatelor asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., iar în conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii. A fost înlăturată pentru aceste inculpate pedeapsa complimentară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 4 ani, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii P.D. şi N.P.A., iar în baza art. 369 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat că, la data de 05 noiembrie 2010, că inculpatul D.I.L. şi-a retras apelul declarat, conform manifestării exprese de voinţă în acest sens a acestuia.

III. Recursurile în termen împotriva deciziei amintite declarate de P.D. şi N.P.A., reiterând criticile de nelegalitate şi netemeinicie din apel circumscrise cazurilor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 4,10,15 şi 18 C. proc. pen. - şedinţa de judecată în primă instanţă a fost publică contrar dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 678/2001, a fost respinsă nejustificat cererea în apărare privind comunicarea de către autorităţile judiciare italiene a hotărârii de condamnare în această ţară a inculpaţilor-apelanţi, au fost condamnaţi anterior definitiv pentru aceleaşi fapte în Italia fiind încălcat principiul non bis in idem, probele administrate nu confirmă participarea inculpatului N.P. la activităţile infracţionale deduse judecăţii şi existenţa elementului material al infracţiunii de trafic de minori - sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare în baza art. 385¹⁵ pct. l lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.

3.1. Dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 potrivit cărora şedinţele de judecată în cauzele privind infracţiunea de trafic de minori prevăzută în art. 13 din aceeaşi lege nu sunt publice constituie o normă procesuală de protecţie, sancţionată cu nulitatea relativă, instituită exclusiv în favoarea persoanelor vătămate minore în cauză; cum în speţă pretinsa încălcare a dispoziţiilor legale amintite este invocată de inculpaţi, iar nu de persoanele vătămate în favoarea cărora a fost instituită motivul formal de casare circumscris art. 385⁹ pct. 4 C. proc. pen. este neîntemeiat.

3.2. Înscrisurile depuse la dosar, emise de autorităţile italiene se referă la alte fapte ilicite comise în această ţară de către inculpaţi cu participarea altor persoane şi într-o altă perioadă de timp decât aceea ce formează obiectul judecăţii pendinte, neputând constitui astfel temei justificativ pentru reţinerea încălcării regulii non bis in idem şi implicit pentru atragerea cazurilor de casare din art. 385⁹pct. 10 şi 15 C. proc. pen.

3.3. Conform art. 345 alin. (2) şi (3) C. proc. pen. instanţa rezolvând acţiunea penală pronunţă după caz condamnarea („dacă constată că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat") şi respectiv achitarea sau încetarea procesului penal.

În cauză, probele în acuzare administrate pe parcursul procesului penal - sesizarea învinuitei S.A.A. cu privire la faptul că, în Italia, este exploatată învinuita M.M.Z., procesul verbal nr. 121/D/P/2006 întocmit de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Teleorman, procesul verbal de percheziţie domiciliară, documentele bancare, procesul verbal de confruntare, procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice, interceptate şi înregistrate, purtate între inculpaţii D.P. şi D.I.L. şi învinuitul N.N.A., declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi depoziţiile inculpaţilor - constituie temeiuri suficiente și necesare în vederea reținerii săvârșirii de către inculpați a faptelor imputate acestora prin rechizitoriu arătate în continuare.

În luna ianuarie 2007, învinuitul M.P. a fost arestat în Italia, iar în luna mai 2006 a fost arestat în România inculpatul D.P., motiv pentru care, în scopul continuării exploatării sexuale a tinerelor s-au deplasat în Italia inculpata P.D. concubina învinuitului M.P. şi învinuitul D.C.N., fiul inculpatului D.P.. Inculpata P.D. a preluat prerogativele de lider de grup, împreună cu învinuitul N.N.A.. Inculpatul D.I.L. a fost cooptat în grup în scopul de a transporta tinerele din România în Italia şi din Italia în România.

Partea vătămată V.V.I. l-a cunoscut în luna iunie 2006 pe învinuitul M.P. care i-a propus să meargă împreună cu el şi cu inculpatul D.P., în Italia, la cules de portocale. Partea vătămată a acceptat propunerea, întrucât avea o situaţie materială precară şi învinuitul M.P. a achitat contravaloarea obţinerii paşaportului şi a deplasării părţii vătămate în Italia.

La data de 19 august 2006, partea vătămată a fost transportată în Italia de către inculpatul D.I.L. şi a fost cazată la un hotel, de către învinuitul M.P. care i-a spus că nu va lucra la cules de portocale ci va trebui să se prostitueze stradal. Iniţial partea vătămată a refuzat acest lucru, însă după ce a fost lovită şi ameninţată de către învinuitul M.P. şi datorită faptului că nu avea paşaportul asupra sa, nu cunoştea limba italiană, nu avea bani pentru a se întoarce în România, a acceptat să practice prostituţia. Inculpatul D.P. şi învinuitul M.P. au închiriat un apartament unde s-au cazat împreună cu partea vătămată V.V.I. şi învinuita S.A., inculpatul N.P.A., partea vătămată A.E.C., învinuitul N.N., martora I.P.P. Părţile vătămate V.V.I., A.E.C. şi martora I.P.P. la locul de practicare a prostituţiei erau supravegheate de învinuita S.A.A., inculpatul N.P.A. şi învinuiţii M.P. şi N.N.A.

Partea vătămată A.E.C., minoră, l-a cunoscut în luna august 2006, pe inculpatul N.P.A. care i-a propus să meargă în Italia unde o va ajuta prin cunoştinţele sale să-şi găsească un loc de muncă şi s-a oferit să suporte cheltuielile pentru obţinerea paşaportului şi a deplasării. În acelaşi scop, inculpatul s-a deplasat la locuinţa martorului A.D., tatăl părţii vătămate şi a reuşit să-l convingă să o lase pe fiica sa să-l însoţească în Italia, scop în care s-au deplasat în municipiul Roşiorii de Vede la un birou notarial unde a dat o declaraţie în care menţiona că este de acord ca fiica sa să călătorească în Franţa, împreună cu inculpatul, pe ruta România - Ungaria - Austria - Italia - Franţa.

În Italia, inculpatul N.P.A. şi partea vătămată s-au cazat într-o casă părăsită de la periferia oraşului şi a anunţat-o pe minoră că urmează să se prostitueze stradal. Iniţial partea vătămată a refuzat să practice prostituţia, însă a fost lovită şi ameninţată cu moartea de către inculpat aşa încât a acceptat propunerea. Partea vătămată A.E.C. a practicat prostituţia stradal, la periferia oraşului Scheiavoneia, împreună cu învinuita S.A.A., partea vătămată I.P.P. şi partea vătămată V.V.I., unde erau supravegheate de învinuita S.A.A., inculpaţii N.P.A. şi învinuiţii M.P. şi N.N.A., care le verificau periodic, le cumpărau prezervative şi hrană pentru ca acestea să nu piardă timpul şi implicit, clienţii.

La data de 14 octombrie 2006, cu autoturismul condus de inculpatul D.I.L., inculpatul D.P., a adus-o în Scheiavoneia, în scopul practicării prostituţiei, pe învinuita M.M.Z., care s-a prostituat stradal împreună cu celelalte tinere. Fetele erau transportate la locul de practicare a prostituţiei de către inculpatul D.P. şi învinuiţii N.N.A. şi M.P. iar după ce aceştia s-au întors în România, părţile vătămate A.E.C. şi I.P.P. au fost lăsate sub supravegherea inculpatului D.P., iar banii obţinuţi erau trimişi în ţară de către cele două.

În luna ianuarie 2007, învinuitul M.P. a fost arestat în Italia pentru activităţi de crimă organizată, iar pentru continuarea exploatării sexuale a tinerelor s-a deplasat acolo, concubina sa, inculpata P.D. Inculpata P.D. şi învinuitul N.N.A., i-au permis părţii vătămate A.E.C. să se întoarcă în ţară, însă au ameninţat-o că în cazul în care nu revenea în Italia pentru a continua să practice prostituţia vor trece la represalii asupra membrilor familiei. În luna februarie 2007, partea vătămata a fost adusă de către inculpatul D.I.L. în localitatea Trebisacce din Italia, unde a fost obligată să se prostitueze în continuare pentru inculpata P.D. şi învinuitul N.N.A..

Inculpatul D.P. a adus-o în Italia pe învinuita M.E.R., tot cu autoturismul condus de inculpatul D.I.L.

În luna iulie 2007, la grupul infracţional organizat, a aderat şi învinuitul D.C.N., fiul inculpatului D.P. şi învinuita S.A.A.

În anul 2007, inculpatul D.I.L. i-a transportat în Italia pe învinuitul OG, pe victima traficului de persoane, minora M.P.R. şi învinuita M.E.R.

Tot inculpatul D.I.L. a fost acela care în luna ianuarie 2007 i-a transportat în Italia pe martora I.P.P. şi pe învinuitul N.N.A., unde martora a practicat prostituţia.

În perioada sărbătorilor de paşte 2007, inculpatul D.I.L. a transportat-o în Italia pe victima traficului de persoane M.P.R., minoră pe învinuitul B.L. şi pe învinuita M.E.R.

In Italia, martora M.P.R. şi învinuita M.E.R. au fost cazate într-un imobil în care se mai aflau inculpaţii D.P. şi P.D. şi învinuiţii N.N.A., B.L. şi S.A.A., precum şi victimele traficului de persoane I.P.P., A.E.C., D.N. şi T.V.

Tot inculpatul D.I.L. Ie-a transportat în Italia pe martorele D.N. şi M.A.F.

La începutul lunii mai 2007, inculpata M.E.R. a fost racolată de către inculpatul D.P., în scopul practicării prostituţiei şi transportată în Italia de inculpatul D.I.L.

Inculpata M.E.R. a acceptat să se prostitueze pentru inculpatul D.P., întrucât acesta îi promisese că o părăseşte pe învinuita S.A.A., concubina sa şi se căsătoreşte cu ea.

Aceasta a practicat prostituţia stradal împreună cu S.A., A.E.C., T.V., M.P.R., D.N. şi M.A.F., fără însă a fi constrânsă de către inculpatul D.P.

Inculpatul D.P. a venit din Italia în România cu autoturismul condus de inculpatul D.I.L., în scopul de a o lua pe inculpata M.M.Z.

Inculpata a acceptat propunerea inculpatului D.P. de a se prostitua sub protecţia sa şi a făcut acest lucru fără a fi constrânsă.

Inculpata M.M.Z. a practicat prostituţia în Scheiavoneia şi apoi în Corigliano şi Trebisacce, împreună cu A.E.C. şi I.P.P. fiind supravegheate de inculpatul D.P. şi învinuiţii M.P. şi N.N.A.. în cursul urmăririi penale învinuita M.M.Z. a mărturisit că a fost constrânsă în Italia de către inculpatul D.P., să practice prostituţia, apoi a avut o înţelegere cu acest inculpat, de la care a primit suma de 1000 Euro, să declare că nu a practicat prostituţia cu scopul ca inculpatul să scape de răspunderea penală.

3.4. La individualizarea pedepselor aplicate, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 52 şi 72 C. pen. ţinând cont atât de gravitatea faptelor săvârşite, asociere în grup infracţional, trafic de persoane, trafic de minori, practicarea prostituţiei, pericolul social concret al faptelor săvârşite dar şi de circumstanţele personale ale inculpatului.

Inculpatul N.P.A. a săvârşit faptele în stare de recidivă postexecutorie, ambii inculpaţi-recurenţi s-au sustras de la urmărirea penală, fiind emise mandate de arestare în lipsa acestora, astfel că prin condamnarea acestora la pedepse orientate către minimul prevăzut de textele de lege, cu coborârea sub acest minim în ceea o priveşte pe inculpata P.D., ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., datorată lipsei de antecedente penale, este asigurată finalitatea preventiv educativă a sancţiunilor penale prevăzută de art.52 C.pen.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.D. şi N.P.A. împotriva deciziei penale nr. 83/A din 18 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 04 octombrie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 3378/2010. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3419/2010. Penal. Nerespectarea regimului... →

ICCJ. Decizia nr. 3394/2010. Penal. Traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3394/2010. Penal. Traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Recurs