ICCJ. Decizia nr. 3454/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3454/2010
Dosar nr.954/285/2008
Şedinţa publică din 5 octombrie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Suceava, prin Sentinţa penală nr. 243 din 07 octombrie 2009, a condamnat pe inculpata S.O. la:
- 12 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceeaşi infracţiune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., la 4 ani închisoare pentru infracţiunea de delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen. şi la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a), raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor şi executarea pedepsei cea mai grea, de 12 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Pe latură civilă, inculpata a fost obligată la plata către părţile civile, a următoarelor sume:
- pentru M.D., 21.000 RON;
- pentru L.S., 30.000 euro sau echivalentul în RON la cursul oficial practicat de B.N.R. la momentul plăţii;
- pentru H.D., 6.000 euro sau echivalentul în RON la cursul oficial practicat de B.N.R. la momentul plăţii;
- pentru C.O., sumele de 20.000 euro şi 1.000 dolari SUA sau echivalentul în RON practicat la cursul oficial din momentul plăţii;
- N.H.M., suma de 8.000 euro sau echivalentul în RON practicat de B.N.R. la cursul oficial din momentul plăţii;
- L.C., suma de 2.500 euro sau echivalentul în RON practicat de B.N.R. la cursul oficial din momentul plăţii;
- I.G., suma de 1.000 euro sau contravaloarea în RON la cursul de referinţă practicat de B.N.R. în momentul efectuării plăţii.
S-a mai dispus menţinerea sechestrului asigurator instituit asupra apartamentului inculpatei, până la concurenţa sumei de 230.000 RON.
Pentru a pronunţa sentinţa, instanţa a reţinut următoarele:
Inculpata a lucrat la SC „C.” SRL Rădăuţi ca operator schimb valutar, sediul punctului de lucru fiind în Rădăuţi. La o verificare efectuată de reprezentantul legal al societăţii, numitul M.D., s-a constatat o lipsă în gestiune de 21.000 RON.
Analizându-se modalitatea apariţiei acestei lipse, s-a constatat că la 01 noiembrie 2007, S.O. a efectuat în calculatorul societăţii, o modificare a soldului final din ziua precedentă (31 octombrie 2007), suma de 36.668,57 RON modificând-o în 15.668,57 RON; de aici apărând diferenţa menţionată.
S-a mai constatat că în mod repetat, inculpata, în perioada ianuarie - noiembrie 2007, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a cerut de la mai multe persoane fizice sume de bani cu motivaţia că îi sunt necesare pentru cumpărarea de bunuri mobile şi imobile, ea nerestituindu-le.
Astfel, pentru unele sume a întocmit şi document scris, dar nu a restituit celor care au împrumutat-o sumele de 30.000 euro de la L.S.; 6.000 euro de la H.D., 20.000 euro şi 1.000 dolari SUA de la C.O., 8.000 euro de la N.H.M., 2.500 euro de la L.C., 1.000 euro de la I.G.
Inculpata s-a sustras de la urmărirea penală şi de la cercetarea judecătorească.
Pe parcursul judecării cauzei, inculpata a depus un înscris numit, „Întâmpinare”, în acesta ea recunoscând comiterea infracţiunii de delapidare, celelalte fapte, în opinia ei, nefiind prevăzute de legea penală şi pentru că părţile vătămate au deschisă calea acţionării ei în instanţa civilă.
Împotriva sentinţei, inculpata a declarat apel, cale de atac motivată pe nelegalitate şi netemeinicia hotărârii sub aspectul greşitei sale condamnări pentru infracţiunea de înşelăciune, probele administrate dovedind că între ea şi cei care au împrumutat-o existau relaţii de prietenie, cei din urmă i-au mai acordat împrumuturi pe care le-a restituit, deci nu le-a indus în eroare, dovadă fiind şi faptul că a încheiat cu două din persoane, convenţii scrise, iar în ce priveşte netemeinicia pedepsei, a susţinut că la stabilirea ei nu au fost avute în vedere datele ce caracterizează favorabil persoana sa, fără antecedente penale şi are un copil în întreţinere.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia penală nr. 25 din 30 martie 2010, în baza dispoziţiilor art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul declarat de inculpată; a desfiinţat în parte, sentinţa apelată şi în baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. d) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. a achitat-o pentru infracţiunea de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi în baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) din acelaşi cod, a achitat-o pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.
În baza art. 2151 alin. (1) C. pen. inculpata a fost condamnată la 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 4 ani.
Inculpatei i s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen.
Pe latură civilă, s-a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă referitoare la părţile civile L.S., H.D., C.O., N.H.M., L.C. şi I.G.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Împotriva deciziei instanţei de apel, au declarat recursuri parchetul şi părţile vătămate, motivele invocate fiind detaliate în prezenta.
Recursurile nu sunt fondate.
Din verificarea lucrărilor dosarului, se reţine că achitarea inculpatei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. este legală, faptele de a împrumuta la diferite intervale de timp, sume de bani de la părţile care au formulat plângeri împotriva ei, nefiind prevăzute de legea penală. Astfel, plângerile şi declaraţiile părţilor, înscrisurile, declaraţiile martorilor, soţi sau membri ai familiilor celor care au împrumutat-o pe inculpată cu sumele de bani reclamate, au relevat că la data acordării împrumuturilor fie prin încheierea de convenţii scrise, fie verbal, au cunoscut situaţia materială şi financiară a acesteia, darea banilor bazându-se în exclusivitate pe relaţiile de prietenie sau de cunoştinţă existente, nu s-au constatat manopere de inducere în eroare sau de menţinere în eroare din partea inculpatei, H.D. i-a acordat împrumutul cu convenirea dării unei sume de 600 euro dobândă, între inculpată şi L.S. au existat relaţii apropiate, cu C.O. inculpata se afla în relaţii de afinitate rezultate din botez şi cununie, unii au împrumutat-o cu sume în valută pentru a le schimba în RON pentru că era cunoscută ocupaţiei inculpatei.
Ca atare, faptele inculpatei nu îmbracă caracterul penal al infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În ce priveşte infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. şi care ar fi constatat din modificarea soldului final din programul calculatorului SC „C.” SRL Rădăuţi, nu este realizată latura obiectivă pentru că, în cauză, nu există o falsificare a unui înscris oficial sau asimilat acestuia - imprimat producător de consecinţe juridice - art. 150 alin. (2) C. pen. denumind înscris oficial, orice înscris care emană de la o unitate dintre cele la care se referă art. 145 sau care aparţine unei asemenea unităţi, falsificarea trebuind realizată prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea în orice mod, or, modificarea soldului dintr-un program de calculator nu constituie falsificarea unui înscris oficial, faptei lipsindu-i elementul constitutiv, respectiv latura obiectivă, materială.
Referitor pedepsei aplicată de instanţa de apel pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, prev. de art. 215 alin. (1) C. pen., se reţine că în orientarea la 2 ani închisoare, au fost avute în vedere limitele prevăzute de textul incriminator (de la unu (1) la 15 ani închisoare), împrejurările în care ea a fost comisă, respectiv printr-un singur act material şi volitiv, urmarea produsă, pagubă de 21.000 RON, o sumă relativ mică în patrimoniul părţii civile precum şi persoana inculpatei, fără antecedente penale.
Totodată, dispunerea executării pedepsei fără privare de libertate, este în acord cu condiţiile prevăzute de art. 81 C. pen. (închisoare de cel mult 3 ani, inculpata nu a mai fost condamnată anterior) iar din coroborarea şi a art. 52 C. pen., scopul pedepsei se poate realiza şi prin suspendarea condiţionată a executării, termenul de încercare de 4 ani fiind rezonabil.
În ce priveşte recursurile părţilor vătămate, şi acestea sunt nefondate, legea procesual penală, în art. 346 (4) C. proc. pen. precizând că instanţa penală nu soluţionează acţiunea civilă când pronunţă achitarea pentru cazul prevăzut în art. 10 alin. (1) lit. b), cum este în cauză.
Pentru considerentele expuse, recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi de părţile vătămate nefiind fondate, potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fi respinse.
În conformitate cu dispoziţiile art. 192 (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului iar potrivit dispoziţiilor art. 192 (2), cu referire la art. 189 alin. (1) părţile vătămate recurente vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi intimatele părţi vătămate C.O., L.S. şi L.C. împotriva Deciziei penale nr. 25 din 30 martie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimata inculpată S.O.
Obligă pe fiecare parte vătămată la plata sumei de câte 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON pentru intimata inculpată, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 5 octombrie 2010.
Procesat de GGC - CT
| ← ICCJ. Decizia nr. 3033/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4521/2010. Penal. Infractiuni la legea privind... → |
|---|
