ICCJ. Decizia nr. 3474/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3474/2010
Dosar nr. 3865/104/2009
Şedinţa publică din 6 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin sentinţa penală 48 din 19 aprilie 2010 a Tribunalului Olt, în baza art. 20 alin. (1) C. pen. rap.la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.I.D. - fiul lui D. şi N., la 4 ani închisoare cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În baza art. 861 C. pen. şi 862 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani termen de încercare, din care 4 ani pedeapsa şi 2 ani interval de timp.
În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul se va prezenta la datele fixate de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt unde va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea, va comunica şi justifica schimbarea locului de muncă şi va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat executării pedeapsa accesorie.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unei furci - corp delict.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 3031,08 lei către Spitalul Municipal Caracal - despăgubiri civile - reprezentând cheltuieli de spitalizare şi la plata majorărilor aferente până la achitarea integrală a debitului.
S-a admis în parte cererea de despăgubiri civile şi a fost obligat inculpatul la 20.000 lei daune morale către partea civilă B.M., domiciliat în comuna Rotunda, judeţul Olt.
A fost obligat inculpatul la 1.200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu, sumă ce va fi avansată din fondul M.J. în contul Baroului de Avocaţi Olt.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 414/P/2009 din 2 decembrie 2009, înregistrat sub nr. 3865/104/2009, a fost trimis în judecată inculpatul C.l.D. pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor şi violare de domiciliu prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. şi art. 192 alin.(1) C. pen.
Partea vătămată B.M. locuieşte cu soţia în comuna Rotunda, fiind vecină cu inculpatul C.l.D. De aproximativ doi ani, raporturile dintre familia părţii vătămate şi cea a inculpatului sunt tensionate, motivat de faptul că acesta din urmă lăsa animalele şi păsările nesupravegheate, care pătrundeau în curtea părţii vătămate pe una din laturile de gard neîmprejmuite şi provocau distrugeri.
În după amiaza zilei de 25 octombrie 2009, în jurul orelor 17,00, partea vătămată a mers către latura din spatele grădinii unde avea amenajate glugile de coceni, pentru a lua câteva braţuri ce urmau să fie date la animale. în momentul în care s-a aplecat să ia un braţ de coceni, a fost lovit peste gard, cu coada unei furci, de către inculpatul C.l.D., în zona dreaptă a toracelui, lovitură pe care partea vătămată a amortizat-o cu braţul, reuşind totodată să ia furca inculpatului, după care inculpatul a pătruns apoi în curtea părţii vătămate şi, cu acelaşi obiect contondent, a mai lovit-o în câteva rânduri peste hemitoracele stâng, lovituri în urma cărora partea vătămată a căzut jos. Incidentul a fost de scurtă durată şi, după încetarea acestuia, agresorul a mers în curtea sa, de unde a luat o greblă cu care a revenit la locul în care se afla căzută partea vătămată. De această dată, autorul nu a mai exercitat acte de violenţă fizică asupra părţii vătămate deoarece, între timp, sosise la locul incidentului soţia, B.l., care a fost însă ameninţată cu moartea de către autor.
Ulterior incidentului, la locuinţa părţii vătămate s-au prezentat mai multe rude ale acesteia, care au observat leziunile traumatice prezentate, sesizând comiterea faptei şi organelor de poliţie.
Pentru că partea vătămată acuza dureri, a fost anunţată maşina salvării, cu care a fost transportată la Spitalul din Caracal, unde s-a procedat la efectuarea unei intervenţii chirurgicale de necesitate şi unde a rămas internată până la data de 06 noiembrie 2009.
În urma examinării medico-legale efectuată pe durata internării au fost întocmite concluzii preliminarii şi ulterior redactat raportul de constatare medico-legală din 24 noiembrie 2009, care concluzionează faptul că numitul B.M., în vârstă de 55 de ani, din comuna Rotunda jud. Olt, a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse la data de 25 octombrie 2009 prin lovire cu şi de corpuri contondente, în condiţiile stabilite de anchetă, necesită 25 - 30 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor, care au pus în primejdie viaţa victimei, iar prin îndepărtarea chirurgicală a splinei s-a instalat o infirmitate fizică permanentă, aceasta reprezentând şi pierdere de organ.
Pe parcursul anchetei derulate în cauză, s-au audiat toate persoanele care, într-un fel sau altul, au venit în contact cu partea vătămată şi autorul, persoane ale căror depoziţii confirmă derularea incidentului în împrejurările descrise mai sus.
Cu privire la fapta pentru care a fost cercetat, inculpatul C.l.D. a recunoscut în mod sincer faptul că, în după amiaza zilei de 25 octombrie 2009, a lovit partea vătămată cu coada unei furci care-i aparţine, o singură dată peste hemitoracele drept, lovitură pe care a aplicat-o din exterior spre interior şi peste gardul despărţitor, care datorită înălţimii reduse a permis acest lucru. Acelaşi inculpat a mai precizat că, urmare acestei lovituri, a pătruns fără drept în grădina locuinţei părţii vătămate, pe care a mai lovit-o încă o dată cu pumnul în zona feţei şi că a procedat de o asemenea manieră pentru că a considerat din eroare că partea vătămată lovea un câine ce îi aparţine, apărare care însă nu-l exonerează de răspundere penală.
S-a mai arătat că în ziua următoare incidentului, în prezenţa martorilor asistenţi B.P. şi B.L., inculpatul C.l.D. a indicat organelor de poliţie modalităţile şi împrejurările în care a comis infracţiunea pentru care a fost cercetat, aspecte care au fost fixate prin fotografiere.
În consecinţă, s-a constatat că lovirea de către inculpat a părţii vătămate în mod repetat, cu furca corp - delict, provocându-i leziunile traumatice descrise în actul medico-legal, leziuni care i-au pus viaţa în primejdie şi au dus la îndepărtarea chirurgicală a splinei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor, infracţiune care a fost reţinută în sarcina autorului.
Deşi ca urmare a probelor administrate în cauză, a rezultat că, în aceeaşi împrejurare, pe lângă faptul că inculpatul a exercitat acte de violenţă fizică asupra părţii vătămate, a pătruns câţiva metri, fără drept în curtea acesteia, absenţa plângerii prealabile a împiedicat punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale faţă de inculpat şi cu privire la această infracţiune, dispunându-se încetarea urmăririi penale.
Audiată de instanţa de judecată, partea vătămată a arătat că, în după amiaza zilei de 25 octombrie 2009, în jurul orelor 18,00, în timp ce se afla în grădină, a fost lovită cu coada unei furci de către inculpat peste antebraţ, după care acesta a intrat în curtea sa pe o poartă situată în grădină şi i-a aplicat mai multe lovituri în zona toracelui, cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat 25 - 30 zile îngrijiri medicale.
Inculpatul C.l.D., cu ocazia audierii de către instanţă, a recunoscut săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, întrucât partea vătămată bătea un căţel despre care inculpatul credea că este al său.
S-a mai reţinut că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost pe deplin dovedite cu plângerea şi depoziţiile părţii vătămate B.M., cu recunoaşterea inculpatului în faţa instanţei de judecată, cu procesul verbal de cercetare la locul faptei, cu planşa fotografică, cu foaia de observaţie clinică generală, cu raportul de constatare medico-legală din care rezultă că victima a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse la data de 25 octombrie 2009, prin lovire cu şi de corpuri contondente în condiţiile stabilite de anchetă, ce necesită 25 - 30 zile îngrijiri medicale şi i-au pus primejdie viaţa, iar prin îndepărtarea chirurgicală a splinei s-a instalat o infirmitate fizică permanentă, precum şi cu depoziţiile martorilor B.P., B.L., B.l., I.l., B.I., C.D., G.M. şi M.O., audiaţi în cauză.
În drept, s-a reţinut că fapta săvârşită de inculpat întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor prev. de art. 20 alin. (1) C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen., iar nu ale infracţiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 C. pen., aşa cum susţine inculpatul, având în vedere obiectul cu care acesta a lovit victima, zona în care i-a aplicat loviturile şi consecinţele acestor lovituri, respectiv extirparea splinei şi punerea în primejdie a vieţii acestuia.
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 şi 52 C. pen., respectiv gradul de pericol social ridicat al faptei, împrejurările reale ale săvârşirii faptei şi circumstanţele personale ale inculpatului, care este tânăr, având vârsta de 20 de ani, este la primul conflict cu legea penală, este elev în ultimul an de liceu aşa cum rezultă din adeverinţa din 16 aprilie 2010, iar pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii a avut o comportare sinceră, în sensul că a recunoscut şi regretat săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.
Având în vedere aceste elemente ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului şi care constituie circumstanţe atenuante în condiţiile dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., s-a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoare într-un cuantum stabilit în condiţiile art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., care să se situeze sub minimul special prevăzut de lege, este de natură să-şi atingă scopul preventiv educativ urmărit de lege. Totodată, în raport de datele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului, prima instanţă, ţinând cont şi de faptul că acesta este elev în ultimul an de studii la C.A. Caracal, a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei cu închisoarea la care a fost condamnat poate fi atins şi fără executarea acesteia, dispunând suspendarea sub supraveghere a executării, în condiţiile art. 861 şi 862 C. pen.
Cu privire la latura civilă, având în vedere că Spitalul municipal Caracal s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3031,08 lei, inculpatul a fost obligat la plata acestei sume de bani, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare şi la plata majorărilor aferente până la achitarea integrală a debitului.
De asemenea, partea vătămată B.M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 50.000 lei din care 25.000 lei daune materiale şi 25.000 lei daune morale. întrucât aceasta nu a făcut nici o dovadă cu privire la daunele materiale solicitate, s-a apreciat că cererea este întemeiată în parte, numai cu privire la daunele morale, situaţie în care având în vedere prejudiciul moral suferit, reflectat de cele 25 - 30 zile de îngrijiri medicale şi de faptul că i-a fost extirpată pe cale chirurgicală splina, s-a admis în parte cererea şi s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 20.000 lei, cu acest titlu, către partea civilă.
B. Împotriva acestei sentinţe penale au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi partea vătămată B.M.
În motivarea apelului, parchetul a criticat hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât instanţa de fond, reţinând în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante, a aplicat în mod nelegal dispoziţiile art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., deşi în cauză erau aplicabile dispoz.art. 76 alin. (2) C. pen., conform căruia în cazul infracţiunii de omor, dacă se constată că există circumstanţe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special.
Totodată, a fost criticată sentinţa sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate, arătându-se că în raport de condiţiile concrete în care a fost comisă fapta şi urmările produse, scopul pedepsei nu poate fi realizat prin aplicarea dispoz.art. 861 C. pen., privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, impunându-se aplicarea unei pedepse cu executarea în regim de detenţie.
În apelul formulat, partea vătămată a invocat critici de netemeinicie sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, atât în ce priveşte cuantumul, cât şi modalitatea de executare, în sensul că au fost greşit reţinute circumstanţe atenuante, pedeapsa aplicată fiind nejustificat de blândă raportat la gradul de pericol social ridicat al faptei şi atitudinea inculpatului, care a continuat activitatea infracţională, până la intervenţia soţiei părţii vătămate.
Prin Decizia penală nr. 155 din 1 iulie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-au admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi partea civilă B.M. împotriva sentinţei penale atacate, care a fost desfiinţată în parte, s-au înlăturat dispoziţiile art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., iar în baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.l.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani. S-au înlăturat dispoz. art. 861 - 863 C. pen. şi dispoziţiile privind suspendarea executării pedepsei accesorii, menţinându-se celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut ca întemeiate criticile formulate de parchet privind aplicarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., deşi în cazul infracţiunii de omor erau aplicabile dispoz.art. 76 alin. (2) C. pen. şi nu art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.
În consecinţă, instanţa de apel, reexaminând criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gravitatea faptei comise de inculpat, modalitatea şi împrejurările de comitere, dar şi de circumstanţele personale ale inculpatului, care prezintă o instabilitate emoţională după cum rezultă din caracterizările aflate la dosarul instanţei de fond (fila 27), a apreciat că o pedeapsă stabilită sub minimul special prevăzut de lege în condiţiile reţinerii circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen., respectiv 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie este în măsură să realizeze scopul pedepsei, astfel cum este definit de art. 52 C. pen.
A mai reţinut că lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală sinceră a inculpatului au fost corect avute în vedere de instanţa de fond ca circumstanţe atenuante însă, aceleaşi împrejurări nu justifică şi aplicarea unei pedepse în condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere, care, chiar prin obligaţiile impuse conform art. 863 C. pen., nu asigură realizarea scopului pedepsei, astfel cum este definit de art. 52 C. pen.
C. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul C.l.D., criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei, în raport de împrejurările comiterii faptei - a cărei încadrare juridică se află la graniţa cu cea prev. de art. 182 C. pen. - precum cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, acesta fiind un copil orfan, cu un comportament paşnic, care avea 19 ani la data săvârşirii faptei şi care a acţionat cu intenţie indirectă - solicitând menţinerea soluţiei instanţei de fond.
Examinând Decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul inculpatului este întemeiat pentru următoarele motive:
Instanţa de apel a constatat că circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. au fost corect reţinute în sarcina inculpatului, dar că acestea nu justifică şi aplicarea unei pedepse în condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Această ultimă apreciere nu este justificată, în opinia Înaltei Curţi, care constată că prima instanţă a procedat la o individualizare mai fidelă criteriilor prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), reţinând că în raport de natura faptei comise, pericolul social al acesteia, împrejurările în care a fost comisă şi datele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului (este la primul conflict cu legea penală, a recunoscut şi regretat fapta, era în vârstă de 19 ani la momentul săvârşirii faptei, este elev în ultimul an de liceu), sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei să fie atins fără privare de libertate, dispunând suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.
Ca atare, apreciind că individualizarea făcută de instanţa de fond este justă atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât şi al modalităţii de executare, Înalta Curte va admite recursul inculpatului, va desfiinţa Decizia recurată şi va menţine soluţia fondului, pe care o va corecta însă sub aspectul aplicării dispoziţiilor art. 76 C. pen., respectiv art. 76 alin. (2) C. pen., în loc de art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. aşa cum reţinuse prima instanţă, pentru motivele expuse de instanţa de apel şi care nu vor mai fi reluate.
Pentru aceste considerente, având în vedere şi faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite recursul declarat de inculpatul C.l.D. împotriva deciziei recurate pe care o va casa în totalitate, menţinând soluţia primei instanţe, cu excepţia reţinerii dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., pe care le înlătură, făcând aplicarea art. 76 alin. (2) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul C.l.D. împotriva Deciziei penale nr. 155 din 01 iulie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează Decizia recurată şi în parte sentinţa penală nr. 48 din 19 aprilie 2010 a Tribunalului Olt numai în ceea ce priveşte greşita reţinere a dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., pe care le înlătură.
Face aplicarea art. 76 alin. (2) C. pen.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei recurate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 lei, se va suporta din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 06 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 120/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3553/2010. Penal. înlocuirea măsurii... → |
|---|
